După îndelungi consultări și discuții cu actori relevanți din domeniu și instituții, recent a fost adoptată și publicată Strategia pentru Hidrogen a României, având ca linii principale de acțiune promovarea hidrogenului verde și înlocuirea celui gri în consumul industrial (ca înlocuitor al gazului natural sau a altor combustibili fosili), dar și în transporturi și zona rezidențială.
Țintele prevăzute în strategie sunt foarte ambițioase si pot fi rezumate pe scurt la două cifre importante – 153.000 tone de hidrogen verde pe an și 2100 MW de electrolizoare până în 2030, însă experții din domeniu sunt reticenți în ceea ce privește capacitatea României de a le atinge, atât din perspectiva producției, cât mai ales prin prisma utilizării sale daca este luat în calcul prețul mult mai mare al hidrogenului verde comparativ cu cel gri. În momentul de față este necesară implementarea unor soluții și a unor stimulente din partea guvernului pentru susținerea dezvoltării industriei de hidrogen verde.
Cum se poate realiza acest lucru explică Sorin Elisei, Director General Politici Energetice, Ministerul Energiei: exista mai multe paliere – reglementare, standarde care trebuie respectate la nivel european și finanțare. PNRR a dat un ajutor de tip grant și se dorește ca în perioada următoare sa fie lansat un apel pe Fondul de Modernizare care să sprijine instalarea de electrolizoare. Mai târziu pentru a completa necesitatea de finanțare va putea intra în scenă și Banca Europeană a Hidrogenului.
România dezvoltă un proiect comun cu Bulgaria pentru dezvoltarea utilizarea hidrogenului cu scopul de a identifica toate condițiile favorizante care trebuie create pentru a putea avea o piață a hidrogenului. După consultări ample cu toți stakeholderii se așteaptă o serie de prime recomandări relevante pentru industrie, însă în timpul discuțiilor a fost identificat un interes crescut în zona hidrogenului low carbon din partea industriei.
Este foarte posibil ca în curând să existe și un act delegat legat de hidrogenul low carbon provenit și din alte surse in afara celor regenerabile, precum energia nucleară în special în condițiile în care industria grea și cea chimică au avut obiecții în ceea ce privește aplicarea exclusiva a unor soluții care țin de regenerabil.
Țările din Uniunea Europeană au făcut progrese importante în implementarea hidrogenului verde – Germania caută alternative la gazul Rusesc, Spania are un mare potențial pe regenerabile, resursă pe care dorește să o folosească din plin, iar Olanda se bucură de energia produsă de turbinele eoliene. Întrebat dacă România poate dezvolta industria hidrogenului verde după modelul acestor țări, Sorin Elisei a răspuns „trebuie să ne uităm și la fundamentul modelului, driverul din spate… Noi trebuie să ne gândim dacă o dezvoltare de hidrogen devine un pilon din perspectivă a ceea ce facem cu el”.
România trebuie să decidă „soarta” hidrogenului însă pe termen lung, mai ales ca în 2027 este estimată prima producție a proiectului Neptun Deep.
„Avem niște resurse în care am investit sau vom investi și atunci trebuie să facă sens într-un fel utilizarea acestui hidrogen. Pot să spun că după 2035, după 2036 este un lucru pe care l-am trecut și în strategie, dar mai ales în PINIESC. Vedem o utilizare de hidrogen ca substitut parțial la gaz natural în producția de energie electrică în sensul în care turbinele care astăzi ard gaz natural pot asigura într-un anumit procent arderea și de hidrogen. Dar în spate sunt niște investiții destul de mari, dincolo de o rețea ai nevoie și de un de o capacitate de stocare. Ori asta poate pune niște probleme de elemente de siguranță” este de părere Sorin Elisei.
Care este cel mai important lucru pe care ar trebui să îl înțelegem cu toții despre hidrogen în acest moment?
Hidrogenul poate fi o alternativă viabilă la alți vectori energetici sau combustibili fosili pe care îi folosim astăzi. „Cât de repede vom ajunge acolo rămâne de discutat, de validat și de sprijinit de către autorități” a răspuns Sorin Elisei. În același timp avem nevoie și de sprijinul publicului deoarece conștientizarea face parte dintr-un proces investițional.
„Conștientizarea și informarea publicului trebuie să se întâmple la momentul la care vii cu ceva nou. Eu cred că pentru marele public hidrogenul este ceva nou și mai cred că este o alternativă care va veni mai devreme sau mai târziu”, a concluzionat el.
