Hidrogenul, un element chimic atât de des întâlnit în viața noastră, prin multiplele sale aplicații, reprezintă în momentul de față una dintre soluțiile pe care ne bazăm în transformarea energetică. Cu siguranță este una dintre soluțiile viitorului și va face parte din mixul pe care ne vom baza din punct de vedere energetic în perioada următoare.
La nivel mondial, cât și în România, în momentul de față, hidrogenul este utilizat cu preponderență în două industrii, chimică – petrochimică și metalurgică, dar își găsește aplicații și în industria alimentară, textilă și a sticlăriei. Este un element cheie care poate ajuta la stocarea energiei, ca soluție pentru transport, pentru înlocuirea diferitelor tipuri de combustibil din zona industrială, dar mai ales pentru potențialul său de decarbonizare a gazului natural.
România are multiple avantaje în zona hidrogenului pentru că are o diversitate industrială destul de mare. În al doilea rând economia hidrogenului se bazează pe cunoștințele oamenilor, iar noi avem specialiști foarte buni în producția și utilizarea hidrogenului și nu mai puțin important, țara noastră are o infrastructură puternică de gaze naturale care poate fi folosita pentru transportul hidrogenului.
„Sunt o serie de premise extrem de importante, pentru că economia hidrogenului se bazează pe trei piloni principali: producție, transport și utilizare. Dacă primele doua sunt bine reprezentate în România, utilizarea este rămasă cel mai în urmă. Aici trebuie să punem toți umărul – de la autorități până la entitățile private” este de părere Ionuț Ciubotaru, expert în hidrogen.
În momentul de față cele mai mari bariere în dezvoltarea unei piețe funcționale a hidrogenului este sectorul de utilizare. Este nevoie de susținere pe parte investițională, suport prin acordarea de granturi pe zona de producție și este nevoie de transformare legislativa care să permită migrarea hidrogenului din element chimic în fluid energetic și dezvoltarea de tehnologii inovatoare. Dacă ar putea fi realizat un top al celor mai importante măsuri de stimulare a pieței pe primele trei poziții s-ar situa: definirea legislativă privind utilizarea blending-ului cu hidrogen în conducte, creșterea expertizei și educarea forței de muncă și continuare măsurilor de sprijin.
România are nevoie să lase în urmă ambițiile absurde și promisiunile fără acoperire, pentru a adopta o abordare rațională, lucidă și ancorată în realitate. Doar privindu-și cu onestitate nevoile stringente — de la infrastructură și educație până la respectul pentru competență și responsabilitate — poate construi un drum solid către dezvoltare și încredere sunt de părere specialiștii în domeniu.
