Huburile europene de inovare digitală devin unul dintre principalele instrumente prin care România încearcă să ducă inteligența artificială, competențele digitale și testarea tehnologiilor avansate în IMM-uri, administrații locale și organizații publice. La Romanian Digital Day, în Parlamentul European, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai huburilor din România, ai mediului de afaceri și ai ecosistemelor regionale au descris aceste structuri ca puncte de legătură între strategiile europene și implementarea practică în economie.
Pe scurt
-
Huburile europene de inovare digitală sunt prezentate ca instrumente prin care România poate accelera adoptarea inteligenței artificiale în IMM-uri și administrație.
-
Transilvania Digital Innovation Hub spune că a sprijinit sute de companii, organizații din sănătate, mediul academic și sectorul public.
-
Studiul prezentat de Alexandru Roja arată că maturitatea digitală a organizațiilor analizate a crescut, dar adopția AI rămâne una dintre zonele cu cele mai slabe scoruri.
-
Comisia Europeană spune că huburile pot deveni centre de expertiză în tehnologii digitale și deep tech, nu doar centre de experiență în AI.
-
Digital Innovation Zone lucrează la un AI help desk pentru companiile care vor să folosească inteligența artificială, dar au nevoie de orientare, testare și acces la infrastructură.
Bianca Muntean, coordonatoarea Transilvania Digital Innovation Hub, a spus că digitalizarea nu începe cu simpla adoptare a unei tehnologii, ci cu încrederea dintre companii, instituții, experți și comunitățile regionale. Ea a prezentat huburile ca structuri care traduc ambițiile europene în servicii concrete pentru organizații.
„Transformarea digitală nu începe cu adoptarea tehnologiei”, a spus Bianca Muntean. Ea a explicat că huburile acoperă distanța dintre obiectivele europene și implementarea lor practică, oferind acces la expertiză, facilități de testare, formare și rețele de încredere.
Potrivit Biancăi Muntean, Transilvania Digital Innovation Hub a sprijinit companii, reprezentanți din sănătate, mediul academic și sectorul public, iar activitățile de training, mentorat și inovare au ajuns la peste 3.000 de persoane. Ea a spus că nivelul de maturitate digitală al IMM-urilor sprijinite a crescut de la 47% la 59% într-un an.
„Nu știu dacă este mult sau puțin, dar este cu siguranță o mișcare în direcția corectă”, a spus coordonatoarea hubului. Mesajul ei a plasat huburile digitale în zona implementării, acolo unde firmele și administrațiile trebuie să transforme finanțarea și strategiile europene în procese, produse și servicii.
Alexandru Roja, expert în transformare digitală și inovare la Transilvania IT Cluster și European Digital Innovation Hub in Transylvania, a prezentat un studiu realizat pe cel puțin 103 companii, startupuri, organizații din sectorul IT, firme din industrii non-IT și instituții publice. Studiul a folosit instrumentul de evaluare a maturității digitale pus la dispoziție de Comisia Europeană.
Roja a spus că analiza urmărește modul în care organizațiile adoptă tehnologii și își construiesc avantaje competitive pe baza acestora. Evaluarea a acoperit șase piloni: digitalizare verde, automatizare și inteligență artificială, guvernanța datelor, digitalizare centrată pe om, pregătire digitală și strategie de business digitală.
Rezultatele indică progrese în maturitatea digitală, dar și un deficit clar în zona inteligenței artificiale. „Cele mai scăzute scoruri, după cum puteți vedea, sunt în adoptarea inteligenței artificiale, deci aici trebuie să lucrăm mai mult”, a spus Alexandru Roja.
El a arătat că formarea în competențe digitale de bază și avansate a fost unul dintre factorii care au contribuit cel mai mult la creșterea maturității digitale. În același timp, managerii trebuie să integreze tehnologiile în strategia organizațională, nu să le trateze ca instrumente izolate.
Studiul a stat la baza unui ghid de transformare digitală, conceput pentru manageri și decidenți publici. Roja a spus că materialul include principii ale economiei digitale, elemente de management al transformării organizaționale, tehnologii digitale relevante, integrarea AI în organizații, trecerea către organizații agentice, management algoritmic și viitorul forței de muncă hibride.
Sofia Alves, directoare în DG REGIO, a legat huburile digitale de finanțarea europeană pentru reducerea decalajelor regionale. Ea a spus că politica de coeziune investește 1,6 miliarde de euro în transformarea digitală a României în perioada 2021-2027, iar România a decis să adauge încă 600 de milioane de euro în inovare digitală și deep tech prin platforma STEP.
În privința huburilor, Alves a spus că acestea vor avea un rol critic în extinderea sprijinului pentru agenda digitală din România și în asigurarea faptului că beneficiile ajung la nivel regional și local. Ea a descris huburile ca exemplu de complementaritate între programul Europa Digitală și politica de coeziune.
„Încurajăm huburile europene de inovare digitală din România să își afirme rolul, nu doar ca centre de experiență în inteligență artificială, ci ca huburi unice de expertiză în tehnologii digitale și deep tech”, a spus Sofia Alves. Ea a adăugat că această poziționare poate ajuta ecosistemul să se pregătească pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.
Mihaela Lafont, Programme and Project Officer în DG CONNECT, a spus că executivul european urmărește consolidarea huburilor și sustenabilitatea lor după finanțările inițiale. Ea a explicat că, în etapa actuală, Comisia a cerut huburilor să arate în propuneri cum își văd activitatea pe termen lung, dincolo de banii veniți din programul Europa Digitală și din politica de coeziune.
Lafont a spus că există clienți ai huburilor care sunt mulțumiți și interesați să plătească pentru servicii, ceea ce poate contribui la sustenabilitate. Ea a adăugat că huburile trebuie privite împreună cu ecosistemele locale, deoarece relația funcționează în ambele sensuri: huburile întăresc ecosistemele, iar ecosistemele întăresc huburile.
Alexandru Bobe, președintele RO-DIH, a spus că în România există șapte huburi de inovare digitală și aproximativ 100 de specialiști în fiecare, împreună cu specialiști tehnici din organizațiile partenere. El a prezentat colaborarea dintre huburi ca element funcțional, inclusiv prin exemple de soluții construite împreună pentru beneficiari.
Bobe a spus că una dintre problemele concrete rămâne alinierea finanțărilor naționale cu politicile europene și lipsa de cash flow la nivelul IMM-urilor. În opinia sa, un cadru sustenabil ar permite huburilor să ridice nivelul intervențiilor și să accelereze transformarea digitală.
Lidia Mocanu, Strategy Director la Digital Innovation Zone din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a explicat că firmele nu pornesc de la întrebarea dacă vor AI, ci de la probleme economice foarte concrete. Ea a spus că antreprenorii se trezesc preocupați de productivitate, costuri, lipsa forței de muncă și competitivitate.
Din acest motiv, Digital Innovation Zone dezvoltă un AI help desk, gândit ca punct de intrare de încredere pentru companiile care sunt curioase în privința inteligenței artificiale, dar nu știu de unde să înceapă. „Nu începem cu tehnologia, începem cu provocările de business”, a spus Lidia Mocanu.
AI help desk-ul ar urma să răspundă la întrebări despre relevanța AI pentru o companie, conformitatea cu regulile, costuri, competențe și posibilități de testare. Mocanu a spus că huburile pot ghida companiile către infrastructură europeană, inclusiv AI factories, facilități de testare și experimentare și platforma AI on demand.
Katre Eljas, Head of AI & Robotics Estonia, a adus exemplul Estoniei și a spus că lecția principală pentru huburile emergente este colaborarea și încrederea. Ea a explicat că ecosistemul estonian a avut nevoie de timp pentru a construi cooperarea între universități, parcuri științifice, sector privat și autorități, dar obiectivul comun a fost sprijinirea companiilor pentru digitalizare prin AI și robotică.
„Pentru a avea succes, cred că cele două lucruri principale sunt colaborarea și încrederea”, a spus Katre Eljas. Modelul descris de ea arată de ce huburile pot funcționa ca structuri neutre între tehnologie, companii, universități și administrație.
Romanian Digital Day a avut loc la 9 iunie 2026, în Parlamentul European, cu tema „From policy to practice: accelerating EU digital competitiveness and innovation”. Panelul despre coeziune digitală a discutat modul în care huburile europene de inovare digitală pot facilita și scala adoptarea AI în regiuni, IMM-uri și administrații publice.