În 2024, jumătate din populația umană a fost chemată la urne, dar acest an electoral major nu a fost suficient pentru a opri declinul democrației în întreaga lume. „Valul global de autocratizare” continuă, estimează institutul suedez V-Dem. În raportul său anual, autocrațiile depășesc numeric democrațiile pentru prima dată în douăzeci de ani. Acum este guvernată autoritar 72% din populația lumii – un record din 1972. Democrația liberală a devenit cel mai puțin comun regim, cu un total de 28 de națiuni în 2024.
În acel an, declinul democrației, deosebit de vizibil în Europa de Est și Asia Centrală și de Sud, a afectat 3,1 miliarde de oameni din 45 de țări, sau 40% din populația lumii. Doar 19 țări (6% din populație) au înregistrat progrese.
Deși criteriile lor diferă, alte observatoare internaționale fac aceeași observație. Indicele Democrației, calculat de The Economist Intelligence Unit (EIU), a atins cel mai scăzut nivel din 2006. Raportul din 2024 listează 71 de democrații, inclusiv 25 „complete” (6,6% din populație) și 46 „eșuate” (38,4% din populație), precum și 36 de regimuri hibride (15,7%) și 60 de regimuri autoritare (39,2%).
Uniunea Europeană nu este cruțată: scorurile Germaniei, Greciei și Italiei sunt în scădere, iar Franța alunecă în categoria democrațiilor eșuate, alăturându-se Italiei. Portugalia, Estonia și Republica Cehă se îndreaptă în direcția opusă.
Toți pilonii democrației sunt slăbiți: alegerile, pluralismul, libertatea de exprimare și a presei, statul de drept, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției etc. ONG-ul Freedom House subliniază pe bună dreptate atacurile liderilor aleși împotriva instituțiilor din India, Serbia, Slovacia, Israel și Coreea de Sud, în timp ce autorii Indicelui Democrației deplâng faptul că discreditarea democrațiilor reprezentative favorizează populismul. Cu Statele Unite ale lui Trump, rezultatele din 2025 nu vor arata mai bine.
În căutarea sa de control absolut, președintele republican, care se află din nou la Casa Albă de 100 de zile, s-a străduit să anihileze toate mecanismele de control și echilibru, contestând echilibrul instituțional american.Creșterea nepopularității care marchează cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump nu se limitează la problemele care i-au alimentat victoria, precum imigrația și economia. A fost alimentată și de respingerea unui stil agresiv de exercitare a puterii. Opinia persoanelor chestionate de Washington Post a fost fără echivoc: Pentru 64% dintre acestea, conform unui sondaj publicat duminică, 27 aprilie, președintele republican „mergea prea departe” în dorința sa „de a extinde puterea președinției”.Încă de la începutul celui de-al doilea mandat al său, a avut loc o încercare de redefinire a echilibrului puterilor în Statele Unite. Aceasta a fost realizată cu o determinare metodică, contrar impresiei de confuzie care ar putea apărea din lupta dintre Casa Albă și judecătorii instanțelor federale districtuale. Judecătorii sunt convinși că Trump și-a depășit atribuțiile prin numeroasele sale decrete prezidențiale, dintre care unele sfidează în mod deschis Constituția SUA, în special cel care contestă dreptul la cetățenie prin naștere. Această inițiativă contestată este în conformitate cu viziunea lui Trump asupra instituțiilor, care poate fi rezumată în definiția concisă pe care a dat-o adesea rolului său: „Am un Articol 2, prin care am dreptul să fac ce vreau ca președinte”, a spus el în 2019 cu privire la articolul din Constituție referitor la puterea executivă. Într-un interviu acordat revistei Time publicat vineri, 25 aprilie, Trump și-a menținut această poziție: „Nu simt că o extind. Cred că o folosesc așa cum a fost menită să fie folosită”, a spus el
Democrația din România în 2024 a fost retrogradată în clasamentul Economist Intelligence Unit. Principalul motiv invocat este anularea controversată a alegerilor prezidențiale din 2024. La nivel global, experții remarcă cea mai slabă performanță a democrațiilor la nivel global din ultimii 20 de ani.
În 2024, aproximativ jumătate din populația lumii a participat la alegeri, cu peste 1,65 miliarde de voturi exprimate în mai mult de 70 de țări. Deși acest an a marcat un număr record de scrutinuri, provocările pentru democrație au fost mai mari ca niciodată scrie The Economist.
România: Retrogradată din cauza problemelor electorale
România a înregistrat un regres semnificativ în 2024 și a fost retrogradată de la categoria „democrație defectuoasă” la cea de „regim hibrid”.
Acest declin se datorează acuzațiilor de interferență rusă, utilizării ilegale a rețelelor sociale în campanie și încălcărilor legilor privind finanțarea electorală.
Problemele, scrie The Economist, au culminat cu anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Aceste evenimente au afectat grav scorul României în indicele democrației, reflectând o scădere a încrederii în procesele democratice.
