Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a declarat după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, că Uniunea ar putea lua în următoarele 24 de ore o decizie pozitivă privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, invocând un „nou impuls” după alegerile din Ungaria.

Pe scurt

1. Kaja Kallas a spus că, după alegerile din Ungaria, există „new momentum” și că se așteaptă la o decizie pozitivă privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în următoarele 24 de ore.

2. Miniștrii au cerut avansarea rapidă a pachetului 20 de sancțiuni împotriva Rusiei și reanalizarea unor decizii blocate anterior privind Ucraina.

3. Kallas a spus că Rusia nu a respectat armistițiul de Paște ortodox și chiar și-a intensificat atacurile împotriva civililor ucraineni.

4. Misiunea EUMAM a antrenat peste 90.000 de soldați ucraineni, iar miniștrii au sprijinit avansarea celui de-al patrulea pilon al garanțiilor europene de securitate pentru Ucraina.

5. Miniștrii au aprobat sancțiuni suplimentare împotriva celor din spatele campaniilor de dezinformare din UE, au prelungit măsurile împotriva celor care destabilizează Moldova și au discutat, fără consens, despre relația UE-Israel.

În declarațiile de presă susținute după Consiliul Afaceri Externe de la Luxemburg, Kallas a plasat Ucraina în centrul reuniunii și a spus că miniștrii au ascultat direct evaluarea transmisă de partea ucraineană. Potrivit șefei diplomației europene, deși a fost anunțat un armistițiu de Paște ortodox, Rusia nu l-a respectat și „și-a intensificat de fapt atacurile împotriva civililor ucraineni”, ceea ce arată, în formularea ei, că Vladimir Putin nu a renunțat la obiectivele sale maximaliste de război.

Kallas a susținut că Uniunea trebuie să continue să ofere Ucrainei ceea ce îi este necesar pentru a rezista, „până când Putin înțelege că acest război nu duce nicăieri”. În acest context, ea a afirmat că, „după alegerile din Ungaria, există un nou impuls” și că se așteaptă la „o decizie pozitivă privind împrumutul de 90 de miliarde de euro în următoarele 24 de ore”.

Pe lângă dosarul financiar, miniștrii au cerut avansarea rapidă a pachetului 20 de sancțiuni împotriva Rusiei. Kallas a spus că ar trebui reanalizate și deciziile blocate de mai mult timp, inclusiv deschiderea clusterelor de negociere cu Ucraina, fondul de armament din cadrul Facilității Europene pentru Pace și sancțiuni care au fost puse pe masă anterior, dar nu au fost aprobate. În sesiunea de întrebări și răspunsuri, ea a adăugat că termenul pentru pachetul 20 este „de mult depășit” și că miniștrii au început deja să ridice idei și pentru un posibil pachet 21.

În sprijinul argumentului privind rolul european în susținerea Ucrainei, Kallas a afirmat că UE rămâne „cel mai mare susținător al Ucrainei” și a subliniat că misiunea EUMAM a instruit deja peste 90.000 de soldați ucraineni. Ea a spus, de asemenea, că în reuniune a existat un sprijin larg pentru avansarea celui de-al patrulea pilon al garanțiilor europene de securitate, axat pe reforma sectorului apărării, amenințările hibride și cibernetice, precum și pe veterani.

Kallas a legat și securitatea Ucrainei de apărarea spațiului european intern împotriva influenței ruse. Ea a anunțat că miniștrii au aprobat sancțiuni suplimentare împotriva celor din spatele campaniilor de dezinformare din interiorul Uniunii Europene și că au fost prelungite măsurile împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Totodată, ea a spus că vor veni propuneri până la Consiliul European din iunie pentru restricționarea intrării în Uniune a foștilor combatanți ruși.

Pe Orientul Mijlociu, Kallas a descris regiunea drept aflată într-un moment de risc și oportunitate. Ea a spus că miniștrii au discutat despre Liban, Iran, Gaza și Cisiordania, precum și despre relația cu Israelul. În privința acordului de asociere UE-Israel, Kallas a arătat că unele state membre au propus suspendarea totală sau parțială a acordului, precum și restricții comerciale pentru mărfurile provenite din colonii, în timp ce altele și-au exprimat opoziția. Deoarece suspendarea acordului ar necesita unanimitate, ea a spus că „nu a existat sprijinul necesar în sală”.

În sesiunea de întrebări, Kallas a precizat că nu a văzut o schimbare a pozițiilor statelor membre în privința suspendării acordului cu Israelul, deși au apărut noi propuneri privind comerțul, pe care a spus că le va transmite comisarului pentru comerț. Pe Iran, ea a spus că există un acord politic pentru extinderea regimului de sancțiuni astfel încât să îi vizeze și pe cei implicați în limitarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz, dar că este necesară pregătirea juridică, cu ținta de a ajunge la Consiliul Afaceri Externe din mai.

Miniștrii au mai discutat despre Siria, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Sudan. Kallas a spus că miniștrii au convenit instituirea unei noi misiuni civile a UE pentru Armenia, destinată întăririi rezilienței țării în fața campaniilor masive de dezinformare și a atacurilor cibernetice. În privința Georgiei, ea a afirmat că țara nu dă semne de inversare a derapajului democratic și că miniștrii au transmis explicit că Tbilisi trebuie să își schimbe direcția. În ceea ce privește Sudanul, Kallas a anunțat un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva celor care profită de pe urma războiului.

Reuniunea de la Luxemburg a arătat că dosarul ucrainean rămâne prioritatea centrală a miniștrilor de externe ai UE, dar și că presiunea asupra Rusiei este discutată în paralel cu alte crize regionale, de la Orientul Mijlociu la Caucazul de Sud și Africa. Mesajul politic dominant al intervenției lui Kallas a fost că Uniunea încearcă să accelereze atât instrumentele de sprijin pentru Ucraina, cât și deciziile sancționatorii, în timp ce pe alte dosare, inclusiv relația cu Israelul, diferențele dintre statele membre rămân vizibile.