Georgia este în prezent țară candidată la Uniunea Europeană „doar pe hârtie”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere, în conferința în care Comisia și-a prezentat noua strategie pentru pregătirea unei Uniuni mai largi. Declarația marchează contrastul tot mai evident dintre parcursul Georgiei și cel al Moldovei și Ucrainei, care au depus cererile de aderare în același context geopolitic și care sunt acum, alături de Albania și Muntenegru, cele patru țări identificate de Comisie drept frontrunners ai actualului proces de extindere.
Pe scurt
-
Marta Kos spune că Georgia este în prezent o țară candidată la UE „doar pe hârtie” și regretă faptul că nu se află la același nivel cu Moldova și Ucraina.
-
Comisia a identificat Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina drept cele patru state aflate în avangarda procesului de extindere și va prezenta pentru acestea foi de parcurs individuale la 28 octombrie.
-
Georgia nu face parte din acest grup și nu este inclusă în exercițiul celor patru foi de parcurs anunțat de Kos.
-
Procesul de aderare al Georgiei este oprit de facto din 2024, deși țara își păstrează formal statutul de candidat primit în decembrie 2023.
-
Kos spune că modul în care UE va continua cu Georgia depinde în mare măsură de poziția statelor membre și anunță că situația din țară va fi evaluată detaliat în raportul de extindere de la sfârșitul lui octombrie.
Declarația a venit după ce un jurnalist georgian a întrebat-o pe Kos despre diferența tot mai mare dintre Georgia, Moldova și Ucraina și despre faptul că Tbilisi nu se află între țările pentru care Comisia pregătește noile foi de parcurs. Comisarul nu a încercat să reducă diferența dintre cele două situații.
„După cum știți, Georgia este o țară candidată doar pe hârtie”, a răspuns Kos. Ea a adăugat că regretă această situație și că și-ar fi dorit ca Georgia, care beneficiază de un sprijin public important pentru orientarea europeană, să se afle astăzi la același nivel cu Moldova și Ucraina.
Diferența este importantă deoarece Georgia, Moldova și Ucraina au fost plasate în aceeași mare dezbatere europeană asupra extinderii după invazia Rusiei în Ucraina. Georgia a depus cererea de aderare în martie 2022, iar Consiliul European i-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, condiționat de realizarea reformelor cerute de Comisie.
Traiectoriile au început însă să se separe. În 2024, Consiliul European a concluzionat că direcția urmată de autoritățile georgiene pune în pericol parcursul european al țării și a dus de facto la oprirea procesului de aderare. Statutul juridic de candidat nu a fost retras, dar procesul politic și tehnic de apropiere de aderare nu a avansat în aceeași manieră ca în cazul Moldovei și Ucrainei.
Comisia a reiterat ulterior că reluarea drumului către UE depinde de inversarea regresului democratic și de reluarea reformelor necesare. Evaluările europene anterioare au criticat restrângerea spațiului pentru societatea civilă și presa independentă, probleme privind statul de drept și măsuri considerate incompatibile cu recomandările formulate atunci când Georgia a primit statutul de candidat.
Noul pachet prezentat de Comisie pe 6 octombrie face această diferență și mai vizibilă. Kos a identificat explicit patru state aflate în avangarda procesului: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Pentru acestea, executivul european pregătește foi de parcurs individuale care vor fi publicate la 28 octombrie împreună cu pachetul anual privind extinderea.
Documentele vor conține pași următori, termene orientative și rezultate concrete și vor fi adaptate situației fiecărui candidat. Comisia spune că nu toate cele patru țări se află în aceeași etapă, dar consideră că progresele lor justifică un proces mai structurat de pregătire pentru aderare.
Georgia nu este inclusă în acest grup. Aceasta nu înseamnă o retragere formală a statutului său de candidat și nici o decizie de excludere definitivă din politica de extindere. Înseamnă însă că, în evaluarea actuală a Comisiei, țara nu se află printre candidații pentru care Bruxelles-ul pregătește următoarea etapă de integrare accelerată și planificare individuală.
Kos a formulat diferența direct prin comparația cu Moldova și Ucraina. Comisarul a spus că și-ar dori ca Georgia să se afle astăzi la nivelul celor două state, dar realitatea actuală nu permite Comisiei să o trateze în aceeași categorie.
În cazul Moldovei, Comisia vorbește despre continuarea reformelor, integrarea treptată în politici europene și o foaie de parcurs pentru următoarele etape. În cazul Ucrainei, executivul discută inclusiv următoarele clustere de negociere și modul în care sectoare complexe precum agricultura vor fi integrate în procesul de aderare.
Pentru Georgia, mesajul este diferit. Kos a spus că modul în care UE va continua cu țara „depinde în mare măsură” de modul în care statele membre vor vedea viitorul situației. Această formulare indică faptul că evoluția dosarului georgian nu este tratată în prezent ca o simplă problemă tehnică de îndeplinire a unor capitole de negociere.
Comisarul a anunțat că evoluțiile actuale din Georgia vor fi reflectate în raportul anual privind extinderea care urmează să fie publicat la sfârșitul lunii octombrie. Ea nu a anticipat conținutul integral al evaluării, dar a lăsat să se înțeleagă că aceasta va reflecta deteriorarea relației dintre Bruxelles și autoritățile georgiene.
Această distincție între statutul formal și procesul real este esențială. Georgia este în continuare, juridic și politic, o țară căreia Consiliul European i-a acordat statutul de candidat. Comisia nu a anunțat pe 6 octombrie retragerea acestui statut și nu există în pachet o asemenea decizie.
În practică însă, statutul nu produce în prezent același proces de integrare de care beneficiază candidații aflați în avans. De aici și formularea lui Kos că Georgia este candidată „doar pe hârtie”: statutul există, dar procesul de aderare este oprit de facto.
Comisia păstrează în același timp o distincție între guvernul georgian și populația țării. Kos a subliniat sprijinul ridicat al cetățenilor georgieni pentru perspectiva europeană și a spus că regretă faptul că Georgia nu se află în prezent alături de Moldova și Ucraina.
Aceasta continuă linia exprimată anterior de instituțiile europene, care au afirmat că sprijină aspirațiile europene ale cetățenilor georgieni, chiar dacă au devenit tot mai critice față de direcția urmată de autorități.
Diferența față de Moldova este cu atât mai vizibilă cu cât cele două state sunt mici țări din Parteneriatul estic expuse presiunii ruse și au pornit din poziții comparabile în dezbaterea politică europeană privind extinderea. Comisia descrie acum Moldova drept unul dintre cei patru frontrunners și pregătește pentru Chișinău o foaie de parcurs individuală, în timp ce pentru Tbilisi următorul document central va fi evaluarea critică din raportul anual.
Situația Ucrainei accentuează și mai mult contrastul. În pofida războiului, Comisia tratează Ucraina ca pe un candidat aflat în avans și încearcă să pregătească soluții pentru problemele dificile ale viitoarei integrări, inclusiv agricultura și accesul la politicile europene.
În cazul Georgiei, discuția este încă despre condițiile necesare pentru revenirea efectivă pe traseul de aderare.
Noul concept de integrare graduală prezentat de Comisie pe 6 octombrie face această diferență relevantă și în termeni practici. Țările care livrează reforme și demonstrează aliniere strategică vor putea fi aduse mai devreme în anumite politici europene, precum energia, transportul, digitalizarea, inteligența artificială, securitatea sau apărarea.
Participarea va fi condiționată și reversibilă. Comisia o prezintă ca pe un accelerator către aderarea deplină și nu ca pe un substitut pentru aceasta.
Georgia riscă astfel să piardă nu numai timp în procesul formal de aderare, dar și oportunitățile de integrare anticipată care vor fi oferite candidaților care avansează. Comisia nu a anunțat că aceste mecanisme îi sunt definitiv închise, dar accesul la ele depinde tocmai de revenirea la condițiile politice și reformele pe care executivul european le consideră necesare.
În același timp, declarația lui Kos nu reprezintă o decizie individuală a comisarului privind viitorul statutului Georgiei. Extinderea este un proces în care Comisia evaluează și recomandă, dar statele membre păstrează un rol decisiv în deschiderea și închiderea etapelor și, în final, în admiterea unui nou membru.
De aceea, formularea potrivit căreia evoluția Georgiei va depinde în mare măsură de modul în care statele membre îi văd viitorul are o semnificație procedurală. Comisia poate constata regresul și poate refuza recomandarea avansării, dar o schimbare majoră a relației de aderare presupune decizii politice la nivelul celor 27.
Următorul reper este 28 octombrie. Pentru Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina, Comisia va prezenta foile de parcurs care arată cum poate continua procesul. Pentru Georgia, raportul de extindere va arăta în ce măsură deteriorarea identificată deja de instituțiile UE s-a adâncit sau dacă există condiții pentru o schimbare de direcție.
Diferența dintre cele două tipuri de documente descrie situația actuală mai clar decât statutul formal de candidat: patru state primesc planuri pentru următoarele etape, în timp ce Georgia rămâne într-o fază în care Bruxelles-ul cere mai întâi revenirea efectivă pe drumul european.