Republica Moldova extinde etapizat TVA și accizele asupra unor categorii de mărfuri introduse în țară de operatorii economici din regiunea transnistreană, iar Guvernul prezintă procesul drept parte a unei strategii mai largi de reintegrare economică. Premierul Vasile Tofan a explicat într-o discuție organizată de Bruegel că apropierea fiscală trebuie făcută gradual pentru a evita destabilizarea și a legat creșterea fiscalizării de extinderea accesului locuitorilor din regiune la servicii precum sănătatea, protecția socială și pensiile. Calendarul fiscal fusese însă decis anterior intervenției sale și prevede etape succesive până la uniformizarea regimului în 2030.
Pe scurt
-
Republica Moldova a început la 1 septembrie 2026 aplicarea TVA și accizelor pentru anumite mărfuri neesențiale și de lux introduse de operatorii economici din regiunea transnistreană.
-
De la începutul lui 2027, regimul urmează să fie extins către alte categorii, inclusiv produse petroliere, iar din aprilie 2027 sunt prevăzute și gazele naturale și energia electrică.
-
Obiectivul Guvernului este uniformizarea treptată a regimului fiscal și vamal până la 1 ianuarie 2030.
-
Tofan spune că fiscalizarea face parte din reintegrarea economică a regiunii și că veniturile rezultate ar trebui să se întoarcă în mare parte către populație prin servicii publice.
-
Documentația disponibilă nu arată încă ce sume au fost efectiv colectate prin noile măsuri sau cât a fost direcționat concret către sănătate, protecție socială ori pensii.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat în august aplicarea etapizată a TVA și accizelor pentru anumite categorii de mărfuri introduse pe teritoriul țării de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană. Măsura urmărește apropierea regimurilor fiscale și vamale de pe cele două maluri ale Nistrului și eliminarea graduală a tratamentelor diferite aplicate companiilor în funcție de locul în care sunt înregistrate. Autoritățile au justificat ritmul gradual prin nevoia de a oferi timp de adaptare mediului de afaceri și de a limita impactul asupra prețurilor și consumatorilor.
Prima etapă a intrat în aplicare la 1 septembrie și vizează anumite mărfuri neesențiale și de lux. Calendarul aprobat prevede extinderea regimului după 1 ianuarie 2027 către alte categorii, printre care produse petroliere și anumite materii prime, iar de la 1 aprilie 2027 către gaze naturale și energie electrică. Obiectivul declarat este ca până la 1 ianuarie 2030 operatorii din regiunea transnistreană să funcționeze, pentru aceste importuri, în cadrul unui regim fiscal uniform cu cel aplicat agenților economici din restul Republicii Moldova. 2EU-20261005-CJUE-COM_dosar_v03…
În intervenția de la Bruegel, Tofan a prezentat aceste măsuri ca pe o componentă a unei integrări economice mai ample și a insistat asupra caracterului gradual al procesului. Premierul a spus că preferă pași succesivi pentru a reduce riscul unei destabilizări și a legat fiscalizarea de apropierea populației și companiilor din regiune de sistemele administrative și financiare ale Republicii Moldova. În aceeași explicație, el a menționat documentarea populației, accesul la conturi bancare și utilizarea serviciilor publice ca elemente ale unei reintegrări care avansează prin măsuri sectoriale, nu printr-o singură decizie.
Tofan a făcut și legătura dintre colectarea taxelor și serviciile oferite populației din regiune. Potrivit transcrierii discuției, premierul a spus că extinderea fiscalizării permite integrarea economică „pas cu pas” și că veniturile rezultate ar trebui să fie întoarse în mare parte către oameni prin servicii de sănătate, protecție socială și pensii. Declarația explică logica politică a Guvernului, dar nu constituie în sine dovada unui mecanism bugetar prin care fiecare leu colectat în regiune este direcționat către aceste servicii. 2EU-20261005-CJUE-COM_dosar_v03…
Documentarea disponibilă nu conține încă date ale Serviciului Vamal privind veniturile efectiv încasate după intrarea în vigoare a primei etape și nici o evidență a sumelor transferate ulterior către sănătate, sistemul de pensii sau protecția socială. Din acest motiv, afirmația privind întoarcerea veniturilor către populație trebuie atribuită premierului și nu prezentată drept flux financiar deja demonstrat. Același lucru este valabil pentru efectul concret al măsurii asupra companiilor și consumatorilor, care va putea fi evaluat numai după apariția datelor fiscale și comerciale.
Procesul fiscal este însă unul concret și deja început. Autoritățile de la Chișinău au organizat sesiuni de informare pentru operatorii economici din regiune și au discutat mecanismul în grupurile de lucru pentru economie dintre cele două maluri. Guvernul descrie aplicarea etapizată drept o metodă prin care companiile pot fi aduse treptat sub același cadru de TVA, accize și reguli vamale, fără schimbarea integrală și imediată a regimului într-un singur moment.
Uniformizarea fiscală este legată și de obiectivul mai larg al creării unui spațiu economic unic. Pentru autoritățile moldovenești, existența unor tratamente fiscale diferite pentru companii care operează pe același teritoriu generează distorsiuni concurențiale și menține separarea administrativă. Aplicarea acelorași reguli ar trebui, în logica Guvernului, să reducă aceste diferențe și să integreze mai mult companiile din regiune în sistemul fiscal și vamal național.
Această integrare economică nu trebuie însă confundată cu soluționarea politică a conflictului transnistrean. Extinderea TVA și accizelor, accesul la servicii publice sau utilizarea sistemului bancar sunt măsuri sectoriale prin care Chișinăul încearcă să apropie cele două maluri din punct de vedere economic și administrativ. Ele nu reprezintă prin ele însele o reglementare politică a conflictului și nu stabilesc condițiile finale ale reintegrării teritoriale.
Guvernul lucrează în paralel și cu Fondul de convergență, creat pentru reducerea diferențelor economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului și pentru susținerea proiectelor de reintegrare. În documentația oficială din toamnă, autoritățile leagă acest instrument de furnizarea serviciilor publice și de reducerea disparităților, dar Fondul de convergență și mecanismul TVA și accizelor sunt instrumente distincte. Existența lor în aceeași strategie nu înseamnă că toate veniturile fiscale colectate sunt transferate automat către Fond.
O altă componentă invocată de Tofan este integrarea financiară a locuitorilor. Premierul a vorbit despre utilizarea documentelor moldovenești, accesul la conturi bancare și legătura tot mai mare a populației cu serviciile naționale. Dosarul nu conține însă suficiente serii statistice pentru a transforma afirmațiile privind amploarea acestor evoluții în procente independente, astfel încât ele trebuie păstrate ca explicație politică a premierului, nu ca măsurare completă a gradului de reintegrare.
Același principiu se aplică relațiilor comerciale. Tofan a susținut că economia regiunii transnistrene este tot mai legată de piața europeană, dar documentarea actuală nu oferă seriile comerciale comparabile necesare pentru a stabili proporțiile exacte și evoluția lor în timp. Reintegrarea fiscală poate facilita apropierea de regulile economice aplicate pe malul drept, însă efectele sale asupra exporturilor, competitivității și prețurilor trebuie evaluate separat.
Calendarul până în 2030 oferă Guvernului spațiu pentru o integrare graduală. Etapele din septembrie 2026, începutul lui 2027 și aprilie 2027 extind treptat numărul de categorii de mărfuri acoperite, iar termenul din 2030 este prezentat drept momentul în care tratamentul fiscal ar trebui uniformizat integral. Această structură permite autorităților să testeze impactul măsurilor succesive și operatorilor economici să se adapteze la noile obligații.
Pentru locuitori, miza pe care Tofan o pune în centrul strategiei este ca integrarea fiscală să fie însoțită de beneficii concrete prin servicii. El argumentează că plata taxelor și integrarea în sistemul economic național trebuie să fie asociate cu accesul la sănătate, protecție socială și pensii, ceea ce ar transforma fiscalizarea dintr-o simplă extindere a obligațiilor într-o relație mai apropiată cu statul. Verificarea efectivă a acestei promisiuni va depinde însă de datele privind veniturile colectate, accesul beneficiarilor și cheltuielile realizate.
Noutatea intervenției de la Bruegel nu este, prin urmare, calendarul TVA și accizelor, care fusese deja stabilit și comunicat în august. Elementul nou este explicația politică oferită de premier asupra modului în care Guvernul vede legătura dintre fiscalizare, servicii și reintegrare economică. Următoarea etapă pentru evaluarea acestei strategii va fi apariția datelor care să arate cât a colectat statul, ce efect a avut schimbarea asupra operatorilor și în ce măsură serviciile pentru populația din regiune au fost efectiv extinse.