OCDE: sprijinul pentru creșterea IMM-urilor din Bosnia și Herțegovina rămâne insuficient și fragmentat

Bosnia și Herțegovina a extins programele pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar sprijinul rămâne concentrat pe începutul activității, în timp ce firmele care vor să crească primesc o asistență mai limitată și fragmentată, arată raportul publicat la 20 octombrie 2026 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Organizația recomandă legarea programelor de finanțare, consiliere și modernizare într-un parcurs care să ajute companiile să treacă de la înființare la extindere și acces la piețele externe.

Profilul de țară face parte din ediția 2026 a indicelui OCDE privind politicile pentru IMM-uri din Balcanii de Vest și Türkiye. El examinează 13 domenii, de la mediul de afaceri și finanțare până la competențe, inovare și internaționalizare. Raportul regional, publicat separat la 12 mai, sintetizează rezultatele pentru șapte economii.

În Bosnia și Herțegovina, responsabilitățile sunt împărțite între instituțiile statului, Federația Bosniei și Herțegovinei, Republika Srpska și Districtul Brčko. Federația are, la rândul său, zece cantoane. OCDE recomandă coordonarea politicilor pentru a evita măsuri locale care afectează funcționarea unei piețe interne unice sau denaturează concurența între întreprinderile din cele două entități.

Această structură este reflectată și în evaluare: autoritățile au completat trei chestionare, unul la nivelul statului și câte unul pentru fiecare entitate. Scorurile combină răspunsurile în funcție de responsabilitățile administrative. Evoluțiile din Brčko sunt incluse în analiză, dar districtul nu intră în calculul scorurilor, având o pondere demografică redusă.

Raportul consemnează și progrese. Ambele entități au avansat juridic și tehnic în direcția înregistrării electronice a firmelor, iar serviciile și infrastructura pentru inovare s-au extins. În 2025 funcționau 19 incubatoare de afaceri. În Republika Srpska, un parc științific și tehnologic a fost înființat în 2024, iar camerele de comerț oferă programe de formare pentru întreprinderi.

Problema apare mai ales după etapa de lansare. Serviciile pentru accelerarea creșterii și folosirea tehnologiilor rămân rare, iar programele de digitalizare, inovare și tranziție verde sunt adesea separate și dependente de finanțări pe proiecte. Aceasta limitează continuitatea asistenței pe care firmele o primesc când vor să investească și să intre pe piețe noi.

În Republika Srpska există acceleratorul structurat al agenției de dezvoltare RARS, care oferă antreprenorilor aflați la început formare, mentorat și sprijin pentru accesul la finanțare și rețele de afaceri. Camera de Comerț, prin centrul său pentru transformare digitală, sprijină și dezvoltarea de produse cu ajutorul scanării 3D, în cooperare cu Facultatea de Inginerie Mecanică din Banja Luka. OCDE apreciază aceste inițiative, dar constată că ele nu acoperă încă nevoile mai largi ale firmelor care vor să se extindă.

Pentru ambele entități, organizația recomandă servicii de consiliere pentru creștere, asistență după incubare și programe care să lege modernizarea de accesul la piețe. Recomandarea este ca sprijinul să însoțească dezvoltarea întreprinderii, în loc să se rezume la granturi sau intervenții izolate.

La finanțare, analiza națională descrie un sistem dominat de bănci, cerințe privind garanțiile și alternative încă slab dezvoltate pentru firmele cu potențial de creștere. Există scheme de garantare și linii publice de credit, iar accesul IMM-urilor la credit este relativ favorabil în comparație cu alte economii din regiune. Totuși, dimensiunea și eficiența schemelor de garantare rămân limitate. OCDE recomandă evaluarea lor și diversificarea surselor de finanțare.

Digitalizarea trebuie să depășească utilizarea instrumentelor de bază, precum site-urile și rețelele sociale. Raportul identifică puține instrumente publice dedicate IMM-urilor și lacune de competențe care împiedică integrarea tehnologiei în activitate. Programele de formare și serviciile de consiliere trebuie conectate mai strâns la nevoile firmelor.

În tranziția verde, strategiile celor două entități includ obiective pentru IMM-uri, însă finanțarea și asistența tehnică rămân insuficient coordonate. Investițiile în eficiență energetică și utilizarea resurselor cer atât capital, cât și expertiză. Aceste capacități contează și pentru firmele care furnizează produse pe piața UE și trebuie să respecte cerințele europene.

Sprijinul pentru export ilustrează aceeași ruptură. La nivelul statului, granturile pentru participarea la târguri rămân principalul instrument de promovare, fără o strategie de export sau de integrare în lanțurile valorice care să coordoneze intervențiile. Serviciile de informare, consiliere și stabilire a unor contacte comerciale există, dar nu formează încă un parcurs coerent de la modernizarea firmei la diversificarea exporturilor.

OCDE recomandă și schimbarea modului de evaluare a programelor. Numărul granturilor, al cursurilor sau al firmelor participante nu arată singur dacă sprijinul a crescut productivitatea, ocuparea ori capacitatea de export. Urmărirea acestor rezultate ar permite autorităților să ajusteze programele în funcție de efectele lor asupra întreprinderilor.