Parchetul European investighează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu într-un proiect medical de 4 milioane de euro finanțat prin Mecanismul de redresare și reziliență al Uniunii Europene. Procurorii suspectează că valoarea echipamentelor a fost manipulată pentru majorarea artificială a bugetului și că aproape 70 de oferte folosite pentru justificarea costurilor nu erau autentice.
Pe scurt
-
Ancheta vizează un proiect de 4 milioane de euro pentru cumpărarea de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului de infecții dobândite în spitale. Finanțarea provenea din Mecanismul de redresare și reziliență al UE.
-
Parchetul European a anunțat efectuarea a șapte percheziții la un spital, un consiliu județean, companii, autorități publice și locuințele unor suspecți din regiunea Muntenia.
-
Procurorii susțin că bugetul proiectului ar fi fost majorat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Aproape 70 de oferte folosite pentru fundamentarea costurilor sunt considerate neautentice în această etapă a anchetei.
-
Dosarul a fost sesizat inițial Parchetului European de Direcția Națională Anticorupție. Oficiul European de Luptă Antifraudă a transmis ulterior un raport de notificare și o analiză operațională.
-
Investigația este în desfășurare, iar informațiile publicate nu identifică spitalul, consiliul județean, companiile sau persoanele vizate. Toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Perchezițiile au fost efectuate la 21 iulie, la cererea biroului Parchetului European din București. Anchetatorii au verificat sediile unui spital și ale unui consiliu județean din Muntenia, precum și companii, alte autorități publice și locuințele unor suspecți, pentru a ridica probe fizice și electronice. Parchetul European nu a precizat județul în care se află instituțiile și nu a publicat numele persoanelor sau al firmelor vizate.
Proiectul urmărea achiziționarea de echipamente și consumabile medicale pentru reducerea infecțiilor intraspitalicești și avea o finanțare de 4 milioane de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență. Suma reprezintă bugetul proiectului investigat, nu un prejudiciu stabilit și nici valoarea fondurilor despre care procurorii ar fi confirmat că au fost fraudate.
Suspiciunile privesc modul în care a fost calculată valoarea estimată a achizițiilor înaintea atribuirii contractelor. Anchetatorii consideră că bugetul ar fi fost umflat prin folosirea unor valori manipulate pentru echipamentele și materialele medicale. Parchetul European afirmă că aproape 70 de oferte depuse pentru justificarea bugetului nu sunt autentice, fără a indica în comunicarea publică cine le-ar fi redactat, ce companii apăreau ca emitenți sau cu cât ar fi fost majorate costurile.
Ofertele de preț sunt folosite în proiectele de achiziții pentru estimarea valorii bunurilor care urmează să fie cumpărate și pentru fundamentarea bugetului solicitat. Dacă valorile sunt majorate artificial sau ofertele sunt atribuite unor furnizori care nu le-au emis, bugetul disponibil pentru achiziție poate fi stabilit la un nivel care nu corespunde prețurilor reale ale pieței. Existența unor oferte neautentice face parte în acest caz din suspiciunile investigate și nu constituie încă o constatare definitivă a unei instanțe.
Dosarul a ajuns la Parchetul European după o sesizare inițială transmisă de Direcția Națională Anticorupție. Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF, a furnizat ulterior un raport privind suspiciunile de fraudă și o analiză operațională folosită pentru sprijinirea investigației. Comunicatul nu precizează când au fost transmise sesizările, ce informații conțineau sau dacă OLAF a desfășurat anterior o investigație administrativă separată.
Perchezițiile au fost realizate cu sprijinul structurii naționale care asistă procurorii europeni delegați, al Direcției Operațiuni Speciale din Poliția Română, al serviciilor de investigare a criminalității economice din Cluj și București și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei Române. Rolul acestor structuri a fost de a sprijini strângerea probelor și executarea măsurilor dispuse în anchetă.
Parchetul European nu a anunțat rețineri, puneri sub acuzare, măsuri preventive sau stabilirea unui prejudiciu. Investigația privește în acest moment suspiciuni de fraudă în achiziții și abuz în serviciu, iar persoanele vizate sunt considerate nevinovate până la pronunțarea unei hotărâri de către instanțele competente din România.
Următoarele etape pot include analiza documentelor și dispozitivelor ridicate, verificarea originii ofertelor și compararea valorilor declarate cu prețurile și tranzacțiile efective. Parchetul European nu a comunicat un calendar pentru finalizarea investigației și nici dacă proiectul a fost executat integral sau dacă întreaga sumă de 4 milioane de euro a fost plătită.
Parchetul European este competent să investigheze și să trimită în judecată fraudele, corupția, deturnarea fondurilor și alte infracțiuni care afectează bugetul Uniunii Europene. Anchetele sunt conduse de procurori europeni delegați în statele participante și sunt soluționate de instanțele naționale potrivit procedurilor penale aplicabile în fiecare țară.
Mecanismul de redresare și reziliență a fost creat în 2021 pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în planurile naționale de redresare. Regulamentul său obligă statele membre să protejeze fondurile împotriva fraudei, corupției și conflictelor de interese, iar proiectele finanțate pot intra în competența Parchetului European atunci când există suspiciuni privind afectarea intereselor financiare ale UE.