Parlamentul cere o lege UE pentru riscurile psihosociale și sănătatea mintală la locul de muncă

Parlamentul European a adoptat o inițiativă legislativă prin care cere Comisiei Europene să pregătească norme europene dedicate riscurilor psihosociale, stresului și sănătății mintale la locul de muncă. Rezoluția pornește de la ideea că actualele reguli de securitate și sănătate în muncă acoperă aceste riscuri numai indirect și că nivelul de protecție diferă considerabil între statele membre.

Dosarul este o procedură de inițiativă legislativă, 2026/2023(INL), coordonată în Parlament de Estelle Ceulemans, eurodeputată S&D din Belgia și raportoare a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. Printr-o asemenea procedură, Parlamentul îi poate cere Comisiei să prezinte o propunere legislativă, dar nu poate transforma singur recomandările din raport într-o lege europeană.

Problema pe care Parlamentul încearcă să o acopere este legată de modul în care munca este organizată, nu numai de starea individuală de sănătate a lucrătorilor. Volumul excesiv de muncă, intensitatea ridicată, autonomia redusă, nesiguranța locului de muncă, managementul deficitar, hărțuirea și discriminarea sunt printre factorii identificați în documentarea Parlamentului ca surse ale riscurilor psihosociale. Digitalizarea adaugă noi forme de presiune prin monitorizare, sisteme automate de management, accelerarea ritmului de lucru și dificultatea separării timpului profesional de cel personal.

Datele citate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European arată că, în 2025, 29% dintre lucrătorii din UE au declarat că au experimentat stres, depresie sau anxietate provocate ori agravate de muncă. Comisia estimează, de asemenea, că stresul legat de activitatea profesională contribuie la aproximativ jumătate din zilele de muncă pierdute în Uniune.

Cadrul european actual pornește de la Directiva 89/391/CEE privind securitatea și sănătatea lucrătorilor. Aceasta obligă angajatorii să evalueze și să prevină riscurile profesionale în general, ceea ce permite includerea riscurilor psihosociale, dar textul nu le reglementează explicit printr-un set dedicat de cerințe. Alte acte europene tratează anumite componente ale problemei, de la timpul de lucru și echipamentele cu ecran până la managementul algoritmic în munca pe platforme, fără să existe în prezent o legislație europeană unică pentru prevenirea riscurilor psihosociale aplicabilă tuturor lucrătorilor.

Diferențele dintre state sunt, în consecință, importante. Unele țări au introdus norme juridice specifice pentru riscurile psihosociale, în timp ce altele se bazează în mai mare măsură pe orientări și pe aplicarea generală a normelor privind sănătatea și securitatea. Acesta este unul dintre argumentele folosite în Parlament pentru stabilirea unor cerințe minime comune la nivel european.

Raportul adoptat anterior în comisia parlamentară propunea o intervenție amplă. El cerea, între altele, obligații mai clare pentru prevenirea riscurilor psihosociale, evaluări ale condițiilor de muncă, consolidarea inspecțiilor, recunoașterea legăturii dintre asemenea riscuri și bolile profesionale și măsuri pentru revenirea la locul de muncă după absențe provocate de probleme de sănătate asociate activității profesionale.

Forma votată de plen nu trebuie însă confundată mecanic cu versiunea adoptată în comisie. În timpul votului din 6 octombrie, eurodeputații au votat separat mai multe paragrafe și elemente ale anexei. Unele părți au fost păstrate, altele au fost respinse, iar un amendament care modifica textul a fost adoptat înainte de votul rezoluției în ansamblu. Rezoluția finală a fost apoi aprobată.

Această diferență este importantă în special pentru elementele mai detaliate discutate în dosar, precum dreptul la deconectare, managementul algoritmic sau distribuirea sarcinii probei în cazurile de afectare a sănătății. Ele nu trebuie atribuite automat formei finale numai pentru că apăreau în raportul comisiei înaintea voturilor separate din plen. Elementul procedural cert rezultat din vot este solicitarea legislativă adresată Comisiei pentru un cadru european privind riscurile psihosociale, stresul și sănătatea mintală la muncă.

Comisia lucrează deja la o inițiativă care poate acoperi o parte dintre aceste probleme. În iulie a lansat a doua etapă a consultării partenerilor sociali pentru viitorul Quality Jobs Act. Printre domeniile analizate se află sănătatea și securitatea la muncă, inclusiv riscurile psihosociale și hărțuirea sexuală, precum și managementul algoritmic, inteligența artificială și monitorizarea excesivă a lucrătorilor.

Această suprapunere nu înseamnă că solicitarea Parlamentului și viitorul Quality Jobs Act vor avea automat același conținut. Comisia analizează variante care pot include măsuri obligatorii, instrumente nelegislative sau o combinație a acestora, iar propunerea sa este așteptată până la sfârșitul lui 2026.

După adoptarea unei inițiative legislative a Parlamentului, Comisia are trei luni pentru a informa Parlamentul asupra măsurilor pe care intenționează să le ia sau pentru a explica motivele pentru care nu prezintă o propunere în linia recomandată. Dacă Executivul european decide să propună legislație, aceasta va intra apoi în procesul legislativ european normal și va trebui negociată și adoptată separat înainte de a putea crea obligații juridice pentru angajatori.