Curtea Penală Internațională (CPI) și personalul său au primit colectiv Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2026, a anunțat joi, 22 octombrie, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, în plenul de la Strasbourg. Laureatul a fost ales de Conferința președinților. Distincția recunoaște activitatea Curții în apărarea dreptului internațional și a justiției, pe fondul sancțiunilor americane extinse asupra instituției la 9 octombrie.
Pe scurt
-
Parlamentul European a acordat colectiv Premiul Saharov 2026 Curții Penale Internaționale și personalului său. Roberta Metsola a anunțat la 22 octombrie decizia Conferinței președinților, ca semnal de sprijin pentru justiția internațională și multilateralism.
-
SUA au inclus instituția pe lista sancțiunilor la 9 octombrie, după măsuri împotriva unor membri ai săi. OFAC a autorizat însă anumite operațiuni curente până la 7 aprilie 2027 și a prevăzut excepții pentru telecomunicații și programe informatice; condițiile licențelor rămân aplicabile.
-
CPI a mulțumit pentru premiu printr-o declarație instituțională și a cerut continuarea cooperării internaționale pentru a-și putea exercita mandatul independent și imparțial.
-
Premiul nu ridică sancțiunile și nu activează regulamentul european de blocare. Extinderea protecției acestuia necesită un act juridic distinct al Comisiei, care nu anunțase o dată de activare la briefingul din 19 octombrie.
-
Ceilalți finaliști au fost opozantul tanzanian Tundu Lissu și surorile iraniene Taraneh și Romina Rahimi. Comisiile AFET și DEVE selectaseră cele trei candidaturi la 19 octombrie.
-
Ceremonia este programată pentru 16 decembrie 2026, la Strasbourg. Premiul, acordat din 1988 pentru apărarea drepturilor și libertăților, are o valoare de 50.000 de euro.
Metsola a prezentat alegerea drept o reafirmare a sprijinului european pentru multilateralism, instituțiile internaționale și respectarea dreptului. Comunicatul Parlamentului precizează că premiul revine colectiv instituției și celor care lucrează pentru ea, nu unei singure persoane din conducerea CPI.
Curtea, cu sediul la Haga, este o instituție permanentă creată prin Statutul de la Roma. În condițiile prevăzute de acest tratat, ea investighează și judecă persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Este o instanță de ultim resort, care completează jurisdicțiile penale naționale.
Sancțiunile americane se înscriu în regimul instituit de președintele Donald Trump prin ordinul executiv din 6 februarie 2025. După măsurile împotriva unor judecători și procurori, la 18 august 2026 OFAC, autoritatea americană care administrează sancțiunile financiare, a inclus-o pe lista persoanelor sancționate și pe președinta CPI, Tomoko Akane.
La 9 octombrie 2026, OFAC a adăugat Curtea însăși pe lista entităților sancționate. Regimul prevede blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale aflate în Statele Unite ori în posesia sau sub controlul persoanelor americane și interdicții privind tranzacțiile, sub rezerva excepțiilor și autorizațiilor aplicabile.
Tot la 9 octombrie, OFAC a emis patru licențe generale care autorizează anumite operațiuni. Licența nr. 13 permite, în condițiile sale, tranzacțiile necesare menținerii sau închiderii operațiunilor, contractelor și acordurilor CPI până la 7 aprilie 2027, ora 00:01 pe coasta de est a SUA. Sunt incluse contribuțiile statelor părți, plățile salariale, asigurările de sănătate, chiriile și serviciile curente. Autorizația nu acoperă automat tranzacțiile care implică alte persoane sancționate separat.
Licența nr. 14 autorizează anumite telecomunicații, servicii de comunicare prin internet și programe informatice pentru activitatea instituției, cu respectarea condițiilor și a celorlalte restricții legale. Celelalte două licențe privesc plăți de pensii și anumite operațiuni referitoare la deținuții CPI. Sancționarea instituției nu echivalează, așadar, cu o interdicție imediată și fără excepții asupra tuturor serviciilor sale.
În reacția sa din 9 octombrie, CPI a respins sancțiunile, le-a descris drept o încercare de a-i perturba activitatea și a cerut statelor părți să ia măsuri concrete pentru continuarea acesteia. Curtea a subliniat că va continua să își exercite mandatul independent și imparțial.
Într-o declarație instituțională publicată la 22 octombrie, CPI a mulțumit Parlamentului pentru premiu. Curtea a afirmat că recunoașterea are o semnificație deosebită într-un moment de provocări fără precedent și a insistat asupra cooperării internaționale necesare exercitării mandatului său în serviciul justiției și al victimelor celor mai grave crime.
Conflictul cu administrația americană privește inclusiv mandatele de arestare emise de CPI la 21 noiembrie 2024 împotriva lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant. Ordinul executiv american invocă aceste mandate și respinge exercitarea jurisdicției Curții asupra cetățenilor SUA și ai unor aliați fără consimțământul statelor respective. Aceasta este poziția administrației americane; emiterea mandatelor de către CPI nu reprezintă o condamnare penală.
În Uniunea Europeană, dezbaterea privește și protejarea operatorilor europeni care furnizează servicii Curții. Regulamentul european de blocare urmărește să contracareze efectele extrateritoriale ale legislațiilor străine enumerate în anexa sa, în condițiile prevăzute de regulament.
Parlamentul European a cerut în repetate rânduri activarea acestui instrument pentru protejarea CPI. Analiza serviciului său de cercetare din 19 octombrie explică faptul că extinderea protecției necesită un act delegat al Comisiei care să modifice anexa regulamentului. La briefingul din aceeași zi, Comisia a spus că discută măsurile posibile cu statele membre, fără să anunțe o decizie sau o dată de activare.
Acordarea Premiului Saharov este distinctă de această procedură: nu ridică sancțiunile americane și nu extinde automat protecția juridică europeană asupra celor afectați.
La 19 octombrie, Comisia pentru afaceri externe (AFET) și Comisia pentru dezvoltare (DEVE) au selectat trei candidaturi finaliste dintre cele șase nominalizări prezentate de grupurile politice. CPI și personalul său au fost nominalizați de Grupul Socialiștilor și Democraților.
Ceilalți finaliști au fost Tundu Lissu, avocat și lider al opoziției din Tanzania, și surorile iraniene Taraneh și Romina Rahimi, nominalizate în numele celor persecutați de regimul iranian. Lissu a fost propus de grupurile Partidului Popular European și Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, iar surorile Rahimi de grupul Patrioți pentru Europa.
În rezoluția sa din 8 octombrie privind Iranul, Parlamentul a condamnat verdictele motivate politic și a cerut anularea sentințelor. Textul distinge între condamnarea la moarte a lui Taraneh Rahimi și pedeapsa îndelungată cu închisoarea aplicată surorii sale Romina, în legătură cu protestele din țară.
Laureatul este ales de Conferința președinților, care reunește președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, nu printr-un vot al întregului plen. Metsola a anunțat rezultatul acestei selecții la 22 octombrie.
Ceremonia de decernare este programată pentru 16 decembrie 2026, la Strasbourg, potrivit comunicatului oficial din 19 octombrie despre finaliști. Anunțul laureatului din 22 octombrie confirmă organizarea ceremoniei în timpul sesiunii plenare din decembrie.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European din 1988 și poartă numele fizicianului și disidentului sovietic Andrei Saharov. Distincția, în valoare de 50.000 de euro, recompensează activitatea de apărare a drepturilor omului, libertății de exprimare, drepturilor minorităților, dreptului internațional, democrației și statului de drept.
