Parlamentul European aprobă 489,1 milioane de euro pentru refacerea după furtuni în Portugalia, Spania, Italia și Malta

Parlamentul European a aprobat miercuri, 21 octombrie 2026, mobilizarea a 489,1 milioane de euro din Fondul de solidaritate al UE pentru Portugalia, Spania, Italia și Malta, afectate de furtunile și inundațiile de la începutul anului. Decizia a fost susținută de 651 de eurodeputați, cu 17 voturi împotrivă și trei abțineri. Banii sunt destinați operațiunilor publice de urgență și refacere, de la repararea rețelelor de apă și energie până la restabilirea legăturilor de transport în comunitățile afectate.

Votul plenului este etapa nouă a unui dosar susținut deja de Comisia pentru bugete la 12 octombrie, cu 34 de voturi pentru și niciun vot împotrivă sau abținere. Nu este un al doilea pachet de ajutor. Parlamentul a aprobat aceeași contribuție totală de 489.148.220 de euro, propusă de Comisia Europeană la 17 septembrie, după evaluarea cererilor celor patru state. Raportoarea dosarului este eurodeputata slovacă Lucia Yar, din grupul Renew Europe.

O parte din sprijin a ajuns la beneficiari înaintea votului. Potrivit propunerii Comisiei, Portugalia, Spania și Malta au primit la 4 august avansuri care însumează 103.565.808 euro. Aceste plăți sunt incluse în suma aprobată, iar soldul calculat în propunere este de 385.582.412 euro. Aprobarea mobilizării și transferul efectiv al întregului sprijin sunt etape distincte.

Portugalia concentrează cea mai mare parte a contribuției europene, cu 261.483.810 euro, dintre care 65.370.952 de euro au fost plătiți în avans. Între 22 ianuarie și 15 februarie, o succesiune de furtuni a provocat inundații și alunecări de teren, a distrus locuințe și a întrerupt servicii esențiale. Autoritățile portugheze au estimat pagubele directe la aproximativ 5,35 miliarde de euro. Potrivit documentelor europene, dezastrele au provocat 18 decese și evacuarea a mii de persoane.

În Spania, cele mai mari distrugeri s-au înregistrat în Andaluzia și Extremadura. Furtunile din ianuarie și februarie au dus la închiderea a peste 150 de drumuri și la întreruperi prelungite ale alimentării cu electricitate, apă și telecomunicații, izolând comunități. Pentru pagube directe estimate de autorități la aproximativ 4,84 miliarde de euro, contribuția aprobată de Parlament este de 149.055.370 de euro. Din aceasta, 37.263.842 de euro au fost acordați în avans.

Italia și Malta au cerut sprijin după furtuna Harry, care le-a lovit între 18 și 21 ianuarie. În Sardinia, Sicilia și Calabria au fost afectate drumuri, căi ferate, porturi și clădiri publice, iar unele comunități au rămas temporar izolate. Italia ar beneficia de 74.884.983 de euro, pentru pagube directe estimate la aproape trei miliarde de euro. Țara nu a solicitat un avans, astfel încât întreaga contribuție figurează în soldul din propunerea Comisiei.

Pentru Malta, ajutorul este de 3.724.057 de euro, inclusiv avansul de 931.014 euro deja primit. Furtuna a afectat mai ales zonele de coastă și portuare din Malta și Gozo, a blocat drumuri și a perturbat transporturile. Pagubele directe estimate de autoritățile malteze se ridică la 132,97 milioane de euro. Suma ajutorului reflectă atât valoarea pagubelor, cât și pragurile aplicabile economiei fiecărui stat.

Comisia a evaluat cererile Portugaliei, Spaniei și Maltei ca dezastre naturale majore, iar pe cea a Italiei ca dezastru regional. Distincția contează pentru calculul contribuției europene. În ambele situații, valoarea totală a pagubelor servește drept bază de calcul, fără ca fondul să acopere integral pierderile. Finanțarea este destinată operațiunilor publice eligibile, în principiu pentru pagube neasigurabile, și nu funcționează ca un mecanism de despăgubire a pierderilor private.

Autoritățile pot folosi sprijinul pentru refacerea infrastructurii de energie, apă, canalizare, telecomunicații și transport, precum și a infrastructurii afectate din sănătate și educație. Sunt eligibile și serviciile de salvare, cazarea temporară, curățarea zonelor lovite, securizarea infrastructurii de protecție și măsurile imediate de protejare a patrimoniului cultural. Aceste intervenții de recuperare trebuie deosebite de investițiile noi în prevenire, care nu sunt eligibile ca atare în cadrul fondului.

Dincolo de aprobarea sumelor, rezoluția adoptată cere reducerea timpului dintre depunerea unei cereri și acordarea ajutorului. Eurodeputații solicită Comisiei să caute modalități de accelerare a mobilizării și de simplificare a procedurilor, fără slăbirea controalelor asupra bugetului UE. Folosirea avansurilor este susținută tocmai pentru a permite intervenții înainte de încheierea întregului circuit financiar.

Parlamentul cere și ca refacerea să reducă vulnerabilitatea la dezastre viitoare, în limitele operațiunilor pe care fondul le poate finanța. Rezoluția acordă atenție insulelor și comunităților vulnerabile, inclusiv accesului la locuințe adecvate și la servicii esențiale în perioada de recuperare. Investițiile suplimentare în prevenire și reziliență ar trebui susținute și prin alte instrumente europene. Aceste solicitări exprimă poziția politică a Parlamentului, fără să creeze prin ele însele un nou program de finanțare.

Aceeași preocupare se regăsește în cererea de păstrare a unei finanțări adecvate după 2027, în viitorul buget multianual al UE. Eurodeputații susțin că sprijinul pentru dezastre trebuie să poată continua fără să consume resursele fondurilor de coeziune, al căror scop principal este altul. Rezoluția nu stabilește însă o alocare definitivă pentru următorul cadru bugetar.

Potrivit Parlamentului European, Fondul de solidaritate a acordat peste 11 miliarde de euro de la înființarea sa în 2002, pentru 150 de evenimente, dintre care 130 de dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare. Sprijinul a vizat 25 de state membre, Regatul Unit și șase țări candidate la aderare. Ajutorul este acordat statelor, care selectează și gestionează operațiunile eligibile.

Pentru pachetul aprobat la 21 octombrie, rezoluția cere semnarea deciziei de către președinții Parlamentului și Consiliului și publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Textul prevede intrarea în vigoare la publicare. Votul nu trebuie confundat cu plata integrală a soldurilor, iar Comisia acordă finanțarea în cadrul procedurii de punere în aplicare, după disponibilizarea creditelor bugetare.