
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European cere liderilor din Bosnia și Herțegovina să accelereze reformele pentru aderarea la Uniunea Europeană, să oprească blocajele politice și să consolideze instituțiile democratice, statul de drept și lupta împotriva corupției.
Pe scurt
-
Eurodeputații reafirmă sprijinul pentru aderarea Bosniei și Herțegovinei la Uniunea Europeană, pe baza unității, suveranității și integrității teritoriale.
-
Parlamentul European cere încetarea obstrucționismului politic, a veto-urilor motivate politic și a retoricii divizive.
-
Raportul avertizează asupra discursului de ură, negării genocidului, glorificării criminalilor de război, activităților secesioniste și capturării statului.
-
Eurodeputații exprimă îngrijorare față de ingerințele externe și campaniile de dezinformare, în special din Rusia și Serbia.
-
Parlamentul European susține în continuare Oficiul Înaltului Reprezentant și operațiunea EUFOR Althea pentru menținerea păcii și stabilității.
Raportul adoptat de Comisia pentru afaceri externe transmite un mesaj dublu pentru Bosnia și Herțegovina: perspectiva europeană rămâne deschisă, dar aderarea depinde de capacitatea liderilor politici de a produce reforme și de a reduce blocajele interne care frânează statul.
Eurodeputații reafirmă sprijinul pentru aderarea Bosniei și Herțegovinei la Uniunea Europeană pe baza unității, suveranității și integrității teritoriale. Ei cer reforme pentru întărirea instituțiilor democratice, apărarea statului de drept, combaterea corupției și criminalității organizate și garantarea drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii.
Raportul cere liderilor politici să își reînnoiască angajamentul față de aderarea la UE și să implementeze fără întârziere reformele amânate de mult timp. Eurodeputații subliniază că eforturile de aderare ar trebui să consolideze coeziunea politică, nu să adâncească diviziunile.
Un punct central al raportului este critica blocajelor politice. Eurodeputații cer încetarea obstrucționismului, a veto-urilor motivate politic și a retoricii divizive, care împiedică progresul țării. Ei solicită Consiliului de Miniștri să numească un negociator-șef pentru discuțiile de aderare cu Uniunea Europeană.
Parlamentul European avertizează că diviziunile politice persistente, discursul de ură, negarea genocidului, glorificarea criminalilor de război, eforturile secesioniste și capturarea statului subminează încrederea publică, accelerează exodul de creiere și paralizează țara.
Raportul denunță contactele continue dintre autorități din Republika Srpska și oficiali ruși sau entități sancționate. Eurodeputații spun că aceste legături creează riscuri pentru securitatea și stabilitatea Bosniei și Herțegovinei.
Ingerințele externe și dezinformarea sunt tratate ca amenințări directe la adresa parcursului european al țării. Eurodeputații exprimă îngrijorare față de campaniile de dezinformare, în special cele venite din Rusia și Serbia, precum și față de influența în creștere a altor actori externi.
Raportul reafirmă sprijinul pentru Oficiul Înaltului Reprezentant și pentru operațiunea EUFOR Althea, pe care eurodeputații le consideră importante pentru păstrarea păcii și stabilității. Ei își exprimă regretul față de demisia Înaltului Reprezentant Christian Schmidt.
Eurodeputații spun că orice viitoare tranziție privind Oficiul Înaltului Reprezentant trebuie să respecte pe deplin ordinea constituțională, suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei. Mesajul vizează protejarea arhitecturii instituționale care susține stabilitatea țării după război.
Parlamentul European respinge narațiunile care exploatează tensiunile etnice, promovează revizionismul istoric, neagă genocidul sau glorifică criminalii de război. În același timp, raportul salută agenda de reformă a Bosniei și Herțegovinei și cere implementarea rapidă a acesteia.
Eurodeputații subliniază că voința politică este esențială pentru accesarea finanțării europene și menținerea ritmului reformelor. Această legătură între reforme și finanțare pune presiune directă pe liderii politici de la Sarajevo, deoarece întârzierile instituționale pot avea efecte concrete asupra sprijinului european.
Raportorul Ondřej Kolář, eurodeputat PPE din Cehia, a spus că, dacă Europa vrea să devină mai puternică, trebuie să devină și mai mare, geografic și politic. El a avertizat însă că aderarea la Uniunea Europeană nu poate fi considerată un drept automat și că eforturile Bosniei și Herțegovinei sunt adesea diluate de scuze sau de capacitatea limitată de a ajunge la acorduri în interiorul propriilor granițe.
Kolář a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să reflecteze urgent dacă a venit momentul pentru un model de aderare progresivă pentru țările care încearcă în mod real să îndeplinească criteriile.
Raportul a fost adoptat cu 53 de voturi pentru, 14 împotrivă și 8 abțineri și urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European. Pentru Bosnia și Herțegovina, mesajul politic este că sprijinul european rămâne ferm, dar avansul spre aderare depinde de reforme, instituții funcționale, reducerea diviziunilor interne și limitarea ingerințelor externe.