Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a adoptat un raport care salută progresele Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană și cere statelor membre să deschidă fără întârziere clusterele de negociere.
Textul, adoptat miercuri cu 58 de voturi pentru, 16 împotrivă și 3 abțineri, laudă angajamentul autorităților de la Chișinău pentru reformele legate de aderare, în pofida presiunilor interne și externe și a interferenței ruse persistente în afacerile interne ale țării.
Pe scurt
-
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a adoptat un raport privind parcursul european al Republicii Moldova.
-
Eurodeputații salută finalizarea procesului bilateral de screening și cer Consiliului să deschidă clusterele de negociere fără întârziere.
-
Raportul apreciază progresele în reforma justiției și lupta anticorupție, dar cere aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.
-
Parlamentarii avertizează că interferența rusă rămâne o amenințare serioasă pentru democrația și parcursul european al Republicii Moldova.
-
Raportul va fi supus votului Parlamentului European în ansamblu.
Eurodeputații consideră că progresele Republicii Moldova în procesul de aderare trebuie recunoscute prin pași concreți în negocierile cu Uniunea Europeană. Raportul salută finalizarea cu succes a procesului bilateral de screening, etapa tehnică prin care legislația unei țări candidate este comparată cu acquis-ul european.
MEP-ii cer statelor membre reunite în Consiliu să deschidă clusterele de negociere „fără întârziere”, pe baza principiului meritului. Ei subliniază că deschiderea negocierilor formale ar transmite un semnal politic clar: Uniunea Europeană recunoaște și recompensează realizările concrete ale Republicii Moldova.
Raportul mai afirmă că procesul de negociere nu ar trebui blocat sau întârziat din cauza unor probleme bilaterale. Această formulare este importantă într-un context în care extinderea UE depinde de unanimitatea statelor membre, iar dosarele candidate pot fi afectate de dispute politice sau bilaterale care nu țin direct de criteriile de aderare.
Raportorul Sven Mikser, eurodeputat S&D din Estonia, a spus că Republica Moldova merită sprijin ferm pentru a continua ritmul reformelor.
„Salutăm progresele solide ale Republicii Moldova pe calea reformelor, în pofida circumstanțelor dificile. Atingerea obiectivului ambițios de a încheia negocierile de aderare până în 2028 va însemna accelerarea și mai puternică a acestui impuls reformator, iar UE trebuie să ofere sprijin neclintit pentru a ajuta Moldova să reușească”, a spus Mikser.
Reforma justiției este una dintre temele centrale ale raportului. Eurodeputații notează evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia Republica Moldova a făcut progrese bune în reformarea sectorului judiciar.
În același timp, raportul amintește autorităților moldovene angajamentul de a urma recomandările Comisiei de la Veneția și de a asigura un proces de vetting al judecătorilor și procurorilor care să fie incluziv, previzibil și solid din punct de vedere juridic.
Vettingul este prezentat ca element critic pentru recâștigarea încrederii publice în justiție, eliminarea judecătorilor compromiși și consolidarea statului de drept. Pentru procesul de aderare, această dimensiune este esențială, deoarece statul de drept rămâne unul dintre criteriile fundamentale evaluate de Uniunea Europeană.
Raportul apreciază și progresele constante ale Republicii Moldova în prevenirea și combaterea corupției. Eurodeputații insistă însă că eforturile anticorupție trebuie continuate într-un mod consecvent, depolitizat și transparent.
O altă prioritate menționată este reducerea influenței structurilor oligarhice în viața politică, economică și media. Pentru Parlamentul European, această problemă rămâne legată direct de capacitatea Republicii Moldova de a-și consolida instituțiile democratice și de a avansa pe drumul european.
Raportul conține un avertisment puternic privind interferența rusă. Eurodeputații spun că presiunea și intervențiile Moscovei în afacerile interne ale Republicii Moldova și în procesele sale democratice rămân o amenințare serioasă.
Textul menționează încercările de a diviza societatea moldoveană în privința parcursului european al țării. Potrivit raportului, interferența rusă malignă este un proces continuu și în evoluție, care cere monitorizare permanentă, răspunsuri bazate pe o abordare a întregii societăți și capacități instituționale adecvate.
Eurodeputații cer Uniunii Europene și statelor membre să își consolideze sprijinul pentru reziliența instituțională a Republicii Moldova, comunicarea strategică, securitatea cibernetică, media independentă și garanțiile democratice.
Raportul cere și sprijin pentru combaterea fluxurilor financiare ilicite, dezinformării și interferenței electorale. Printre instrumentele menționate se află sancțiunile țintite și măsurile de monitorizare cibernetică.
Această parte a raportului leagă aderarea Republicii Moldova de securitatea democratică. Pentru eurodeputați, progresul tehnic în reforme nu este suficient dacă instituțiile, alegerile, spațiul informațional și media rămân vulnerabile la influență externă.
Raportul salută și aprofundarea integrării economice a Republicii Moldova în piața unică europeană. Eurodeputații încurajează pași suplimentari către integrare sectorială graduală și liberalizare comercială ambițioasă, treptată și sustenabilă.
Integrarea economică este prezentată ca parte a procesului de aderare, nu doar ca beneficiu separat. Pentru Republica Moldova, apropierea de piața unică poate însemna acces mai bun pentru companii, stabilitate economică și reducerea dependențelor externe.
În domeniul energiei, raportul salută planul guvernului moldovean de a elimina dependența de resursele energetice rusești în sectoarele electricității, gazelor și petrolului. Eurodeputații prezintă această direcție ca instrument de reducere a vulnerabilităților esențiale ale țării.
Energia rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare pentru Republica Moldova. Dependența de resursele rusești a fost folosită în trecut ca instrument de presiune politică, iar reducerea acestei dependențe este legată direct de securitatea economică și de autonomia decizională a țării.
Raportul abordează și regiunea separatistă Transnistria. Eurodeputații reafirmă angajamentul Parlamentului European pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și pentru soluționarea pașnică a conflictului.
Textul cere Rusiei să retragă din regiune tot personalul militar, echipamentele și muniția. Această poziție reflectă linia constantă a Parlamentului European privind prezența militară rusă în Transnistria și impactul acesteia asupra securității Republicii Moldova.
Eurodeputații își exprimă sprijinul pentru eforturile autorităților moldovene de reintegrare graduală a Transnistriei și cer Uniunii Europene să contribuie activ la procesul pașnic de reintegrare, inclusiv prin finanțare.
Această formulare indică o abordare în care reintegrarea Transnistriei nu este tratată doar ca problemă de securitate, ci și ca proces economic, instituțional și social care va necesita resurse europene și sprijin pe termen lung.
Raportul adoptat în Comisia pentru afaceri externe urmează să fie supus votului Parlamentului European în ansamblu. Abia după votul din plen textul va deveni poziția oficială a Parlamentului European.
Pentru Chișinău, raportul este un semnal politic favorabil. El combină recunoașterea progreselor în reforme cu o cerere directă adresată statelor membre de a avansa procesul de negociere.
Pentru Uniunea Europeană, dosarul Republicii Moldova rămâne un test al credibilității politicii de extindere. Dacă progresele tehnice și politice sunt recunoscute doar declarativ, fără deschiderea negocierilor pe clustere, mesajul transmis țărilor candidate poate deveni ambiguu.
Pentru Republica Moldova, mesajul este favorabil, dar exigent. Parlamentul European apreciază reformele, dar leagă avansarea pe calea aderării de continuarea vettingului, combaterea corupției, reducerea influenței oligarhice, consolidarea rezilienței democratice și gestionarea presiunii ruse.