Parlamentul European, prin Comisia pentru bugete, a adoptat poziția sa de negociere pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, propunând majorarea acestuia la 1,27% din venitul național brut al UE, cu aproximativ 10% peste propunerea Comisiei Europene.

Pe scurt

1. Parlamentul European propune un buget UE de 1,27% din VNB pentru 2028–2034.

2. Nivelul este cu aproximativ 10% mai mare decât propunerea Comisiei.

3. Eurodeputații cer excluderea costurilor datoriei NextGenerationEU din plafonul bugetar.

4. Prioritățile includ apărarea, competitivitatea și tranzițiile verde și digitală.

5. Politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, trebuie menținute și consolidate.

Poziția adoptată de Comisia pentru bugete stabilește parametrii negocierilor interinstituționale privind următorul cadru financiar multianual. Eurodeputații argumentează că nivelul propus reprezintă minimul necesar pentru a răspunde provocărilor actuale, inclusiv conflictelor armate din Europa, presiunilor economice și sociale și accelerării tranzițiilor climatice și digitale.

Un element central al propunerii este excluderea costurilor de rambursare a datoriei aferente instrumentului NextGenerationEU din plafonul bugetar. Parlamentul susține că aceste cheltuieli, estimate la 0,11% din VNB, nu ar trebui să reducă resursele disponibile pentru programele europene.

Distribuția fondurilor reflectă o încercare de echilibru între priorități noi și politici tradiționale. Eurodeputații susțin creșterea finanțării pentru domenii precum apărarea, competitivitatea, inovarea, infrastructura și sănătatea, dar cer în același timp menținerea unor alocări distincte și consistente pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și fondurile sociale.

În ceea ce privește arhitectura bugetară, Parlamentul respinge ideea unei „renationalizări” a bugetului UE și avertizează că modelul bazat pe planuri naționale individuale ar putea reduce transparența și ar crea competiție între beneficiari. Eurodeputații subliniază că implicarea autorităților regionale și locale rămâne esențială în implementarea programelor europene.

Propunerea include și o componentă importantă privind veniturile bugetului. Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru introducerea unor noi resurse proprii, care ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiunile menționate se numără taxe digitale, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și impozitarea câștigurilor din criptoactive.

Co-raportorul Siegfried Mureșan a declarat: „Propunem un buget european care este atât suficient, cât și previzibil pentru beneficiari, abordând deficiențele propunerii inițiale a Comisiei. Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noile priorități precum apărarea și competitivitatea, menținând în același timp politicile-cheie precum agricultura și coeziunea. Cerem finanțare consolidată și dedicată pentru fermieri și regiuni, respingând ferm orice tentativă de a comasa sau dilua aceste priorități. În același timp, datoria NextGenerationEU trebuie rambursată în afara plafonului bugetar, nu în detrimentul fermierilor, IMM-urilor, cercetătorilor sau studenților Erasmus.”

Co-raportorul Carla Tavares a declarat: „Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Fondul social european – acestea nu sunt relicve ale trecutului. Ele sunt coloana vertebrală a solidarității europene. Noile provocări nu pot șterge responsabilitățile. Dorim un buget care funcționează pentru regiuni, beneficiari și pentru oameni. Horizon Europe, Erasmus+, protecția civilă – aceste programe nu răspund doar nevoilor de astăzi; ele modelează viitorul Europei. Dar ambiția fără resurse este goală. Avem nevoie de resurse proprii noi, reale, pentru a finanța responsabilitățile sporite ale Europei.”

Documentul subliniază și necesitatea menținerii transparenței și controlului democratic asupra bugetului, avertizând că flexibilitatea crescută nu trebuie să ducă la diminuarea responsabilității instituționale. De asemenea, respectarea statului de drept este menționată ca o condiție pentru accesarea fondurilor europene, cu accent pe evitarea penalizării beneficiarilor finali în cazul încălcărilor la nivel guvernamental.

După aprobarea în plen, Parlamentul va putea începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene privind forma finală a bugetului. Regulamentul privind cadrul financiar multianual necesită acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului pentru a fi adoptat.

Cadrul financiar multianual (MFF) stabilește limitele de cheltuieli ale Uniunii Europene pe perioade de șapte ani și reprezintă principalul instrument de planificare bugetară al UE. Actualul proces vizează perioada 2028–2034 și urmează propunerii Comisiei din iulie 2025.

Bugetul UE este utilizat în principal pentru investiții în politici europene, inclusiv sprijin pentru regiuni, agricultură, cercetare și educație, în timp ce cheltuielile administrative reprezintă o parte limitată din total. Negocierile privind MFF sunt, în mod tradițional, unele dintre cele mai complexe procese interinstituționale din Uniune.