Părțile la Convenția ONU împotriva crimei organizate aprobă negocieri pentru un protocol privind criminalitatea de mediu

Părțile la Convenția ONU împotriva criminalității organizate transnaționale au aprobat, la 23 octombrie 2026, înființarea unui comitet care să negocieze un protocol suplimentar privind anumite infracțiuni împotriva mediului. Decizia a fost luată la Viena, în ultima zi a celei de-a 13-a Conferințe a părților, cu 83 de voturi pentru, 12 împotrivă și 27 de abțineri. Noul instrument ar urma să faciliteze combaterea traficului cu specii sălbatice, lemn și deșeuri, precum și a exploatării miniere ilegale și a traficului cu minerale; regulile sale nu sunt încă adoptate.

Comitetul va pregăti un protocol la Convenția de la Palermo, principalul cadru juridic global împotriva criminalității organizate transnaționale. Mandatul urmărește atât incriminarea faptelor vizate, cât și măsuri pentru prevenirea, investigarea, urmărirea penală și judecarea lor. Nu este vorba despre un tratat general pentru orice încălcare a legislației de mediu: infracțiunile ce vor fi stabilite trebuie să rămână în domeniul de aplicare al Convenției.

Textul revizuit al propunerii de rezoluție identifică trei categorii: traficul ilicit cu animale și plante sălbatice, inclusiv lemn și produse din lemn; exploatarea minieră ilegală și traficul ilicit cu minerale și metale prețioase; respectiv traficul ilicit cu deșeuri. Aceste activități pot implica mai multe jurisdicții, de la locul extragerii ori capturării până la țările de tranzit și comercializare.

Diferențele dintre legislațiile naționale pot îngreuna anchetele care trec frontierele. Atunci când o faptă nu este incriminată în ambele țări sau este sancționată foarte diferit, extrădarea și asistența judiciară pot deveni mai dificile, în funcție de instrumentul aplicabil. Negocierile urmăresc o bază comună pentru răspunsul penal la activitățile vizate, fără ca aceste reguli să fie deja stabilite.

Convenția de la Palermo permite deja cooperarea pentru infracțiuni grave cu caracter transnațional care implică un grup infracțional organizat, în condițiile tratatului. Pragul de gravitate se raportează la maximul pedepsei prevăzute de lege: cel puțin patru ani de privare de libertate sau o pedeapsă mai severă. Nu este o pedeapsă minimă obligatorie și nici durata pe care trebuie să o primească fiecare persoană condamnată.

Mandatul include și limite explicite. Viitorul protocol nu poate încălca suveranitatea deplină și permanentă a statelor asupra resurselor naturale și nu trebuie să interfereze cu acordurile multilaterale de mediu relevante sau să le dubleze. Definițiile infracțiunilor și mecanismele concrete de cooperare urmează să fie negociate în acest cadru.

Potrivit relatării de la fața locului publicate de IISD Earth Negotiations Bulletin, votul asupra rezoluției a urmat respingerii a trei amendamente propuse de Statele Unite. Cele 83 de voturi favorabile au depășit majoritatea de două treimi necesară dintre părțile prezente și votante. Abținerile nu intră în calculul acestei majorități.

Proiectul revizuit a fost prezentat de Bolivia, Brazilia, Columbia, Costa Rica, Republica Democratică Congo, Ecuador, Mauritania, Panama, Peru, São Tomé și Príncipe și Uruguay. Ministerul Mediului din Brazilia afirmă că inițiativa a pornit din activitatea sa în 2023 și a fost dezvoltată prin negocieri diplomatice conduse de Ministerul de Externe.

Procesul actual continuă lucrările începute după decizia conferinței din octombrie 2024 de a evalua aplicarea Convenției la criminalitatea de mediu. Grupul interguvernamental de experți s-a reunit la Viena între 30 iunie și 2 iulie 2025 și între 24 și 26 februarie 2026. Mandatul său era să examineze instrumentele existente, lacunele cadrului juridic internațional și posibilitatea unui protocol suplimentar; recomandările nu au întrunit consensul.

Sunt prevăzute patru sesiuni ale noului comitet, cu o durată adaptată nevoilor negocierilor, dar de cel mult zece zile fiecare. Textul revizuit cere prezentarea unui proiect la următoarea conferință, dacă este posibil, iar guvernul brazilian indică anul 2028 pentru COP14. Prezentarea proiectului, adoptarea sa și intrarea în vigoare sunt etape distincte.

Preambulul propunerii recunoaște contribuția populațiilor indigene și a comunităților locale, alături de societatea civilă, mediul științific, presă și sectorul privat, la combaterea acestor infracțiuni. Această recunoaștere nu instituie prin ea însăși un loc garantat la masa negocierilor. Pentru activitatea comitetului sunt prevăzute regulile de procedură ale Conferinței părților și contribuții voluntare pentru participarea țărilor în curs de dezvoltare.

În Uniunea Europeană există deja norme minime privind infracțiunile și sancțiunile de mediu, precum și măsuri pentru prevenirea și combaterea lor. Directiva din 2024 acoperă răspunderea persoanelor fizice și juridice și cooperarea autorităților, iar termenul de transpunere în legislația statelor membre vizate a fost 21 mai 2026. Ea nu este modificată de decizia ONU și nu trebuie confundată cu viitorul protocol.

Separat de UE și de procesul ONU, Consiliul Europei a deschis spre semnare, la Strasbourg, la 3 decembrie 2025, o convenție privind protecția mediului prin dreptul penal. Aceasta urmărește incriminarea faptelor grave, răspunderea și cooperarea internațională. Deschiderea spre semnare nu echivalează cu intrarea în vigoare: convenția prevede un prag de zece ratificări, dintre care opt ale unor state membre ale Consiliului Europei.

Pentru autoritățile care anchetează rețele internaționale, miza noului proces este obținerea unor reguli compatibile între țări pentru faptele vizate. Decizia de la Viena autorizează elaborarea acestor reguli; nu schimbă deocamdată obligațiile penale existente și nu garantează rezultatul negocierilor.