Președintele Consiliului European, António Costa, a legat vineri răspunsul UE la conflictul din Orientul Mijlociu de securitatea europeană, prețurile energiei și viitorul buget multianual al Uniunii, spunând că Europa are nevoie de diplomație, libertate de navigație, reziliență energetică și resurse bugetare adecvate pentru noul context geopolitic.

Pe scurt

1. António Costa a spus că securitatea Europei este strâns legată de cea a Orientului Mijlociu și că UE rămâne în contact intens cu partenerii regionali, inclusiv Iordania, Liban, Siria, Egipt și Consiliul de Cooperare al Golfului.

2. Costa a cerut redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz fără restricții și fără taxare și a spus că diplomația este singura cale sustenabilă pentru încheierea conflictului.

3. El a avertizat că impactul conflictului asupra prețurilor combustibililor fosili afectează creșterea economică și lovește direct cetățenii și companiile europene.

4. Pe termen lung, Costa a spus că Europa trebuie să accelereze tranziția energetică și desfășurarea surselor curate produse în Uniune pentru a-și reduce dependențele.

5. În privința viitorului Cadru Financiar Multianual, Costa a spus că liderii trebuie să ajungă la un acord până la sfârșitul anului și că noile resurse proprii vor avea un rol important.

În declarațiile sale de după reuniunea informală a liderilor UE desfășurată în Cipru, António Costa a prezentat conflictul din Orientul Mijlociu ca pe o criză care afectează direct securitatea europeană și economia Uniunii. El a spus că întâlnirea are o puternică valoare simbolică și arată sprijinul ferm și neechivoc al UE pentru statele membre cele mai afectate de evoluțiile din regiune. În acest context, Costa a descris Ciprul drept o ancoră vitală a cooperării și implicării europene în Orientul Mijlociu.

În discuțiile cu partenerii regionali, Costa a spus că Uniunea Europeană este pe deplin solidară cu țările și popoarele din regiune și că a cerut constant, de la începutul crizei, dezescaladare și negocieri, în deplin respect pentru dreptul internațional și dreptul internațional umanitar. El a salutat anunțul privind prelungirea încetării focului în ceea ce privește Iranul și a spus că negocierile trebuie să continue pentru a produce o soluție durabilă capabilă să pună capăt războiului și să răspundă preocupărilor esențiale.

Costa a insistat asupra faptului că Strâmtoarea Hormuz trebuie redeschisă imediat, fără restricții și fără taxare, în deplin respect pentru dreptul internațional și pentru principiul libertății de navigație. În conferința de presă, el a adăugat că, sub conducerea Franței și împreună cu Regatul Unit, o coaliție de peste 50 de țări pregătește o misiune defensivă multilaterală pentru restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz, atunci când condițiile de securitate necesare vor fi întrunite.

Mesajul central al lui Costa a fost că diplomația rămâne singura cale sustenabilă. El a spus că UE nu este parte a conflictului, dar vrea să fie parte a soluției și este pregătită să contribuie la toate eforturile în curs. În declarația făcută după întâlnirea cu partenerii regionali, Costa a menționat explicit că acest lucru include dosarul nuclear și sprijinul pentru refacerea infrastructurii energetice din Golf, cu scopul de a stabiliza piețele globale ale energiei.

Pe dimensiunea energetică, Costa a afirmat că efectele conflictului asupra prețurilor combustibililor fosili trag în jos creșterea economică și afectează direct viețile cetățenilor și companiilor din Europa. El a spus că liderii europeni au convenit încă din martie asupra necesității unor măsuri de răspuns și că comunicarea prezentată în această săptămână de Ursula von der Leyen conține un set important de măsuri și recomandări. Potrivit lui Costa, coordonarea este esențială, iar Uniunea este pregătită să își intensifice răspunsul și să monitorizeze foarte atent situația.

În același timp, el a spus că soluția structurală pentru Europa rămâne accelerarea tranziției energetice și a desfășurării surselor curate produse în interiorul Uniunii. Costa a afirmat că aceasta este singura cale prin care Europa își poate reduce dependențele și își poate garanta securitatea energetică. În declarația către partenerii regionali, el a mai spus că Uniunea este pregătită să contribuie la stabilizarea infrastructurii energetice din Golf și a insistat că securitatea Europei și cea a Orientului Mijlociu sunt strâns interconectate.

Un al doilea pilon al intervenției sale a fost relația cu partenerii regionali. Costa a spus că liderii din Iordania, Liban, Siria, Egipt și Consiliul de Cooperare al Golfului pot conta pe sprijinul UE și a amintit că atât el, cât și Ursula von der Leyen au menținut contacte intense cu aceștia. El a menționat și recenta sa deplasare în Golf, unde s-a întâlnit cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Totodată, a anunțat că în acest an va avea loc un nou summit UE-GCC și a spus că, mai mult ca oricând, este nevoie de întărirea acestor relații.

În declarația adresată partenerilor regionali, Costa a dedicat o parte importantă a mesajului situației din Liban. El a spus că aceasta rămâne de gravă preocupare pentru UE, și-a exprimat speranța pentru o încetare a focului extinsă pe teren și a cerut continuarea eforturilor diplomatice, în deplin respect pentru dreptul internațional, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului. Costa a afirmat că Hezbollah reprezintă o amenințare existențială pentru Liban și un factor destabilizator periculos pentru pacea și securitatea din regiune și a spus că UE va continua să sprijine autoritățile libaneze în eforturile lor de dezarmare a Hezbollah. El a salutat și începutul discuțiilor dintre Liban și Israel, spunând că acestea trebuie să continue.

Costa a făcut referire și la Siria, spunând că Uniunea Europeană recunoaște pașii importanți făcuți pentru reconstrucția țării și sprijină eforturile pentru o Sirie pașnică și incluzivă. În același timp, a reafirmat că UE va continua sprijinul umanitar și economic pentru partenerii regionali care se confruntă cu efectele conflictului.

În conferința de presă, Costa a legat acest context extern și de discuția despre viitorul buget al Uniunii. El a spus că liderii au avut un schimb de opinii despre următorul Cadru Financiar Multianual și că există o responsabilitate colectivă de a ajunge la un acord până la finalul anului, astfel încât noul MFF să poată începe să funcționeze din 2028 fără întârzieri. Potrivit lui Costa, cheia este potrivirea ambițiilor politice ale Uniunii cu resursele necesare pentru a le finanța.

În această privință, președintele Consiliului European a spus că discuția de vineri a confirmat că noile resurse proprii vor trebui să joace un rol important în finanțarea viitorului buget. El a adăugat că propunerea Comisiei privind noile resurse proprii va continua să constituie baza pentru lucrările viitoare și că există deschidere și pentru alte propuneri, inclusiv cele formulate de Parlamentul European. Costa a precizat că liderii vor reveni asupra discuției privind MFF în iunie, pe baza unei prime propuneri cifrate pregătite de președinția cipriotă.

În concluzia sa, Costa a rezumat astfel răspunsul european la actualul context geopolitic: sprijin pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, rol activ în căutarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, protejarea cetățenilor și companiilor europene de șocurile economice și pregătirea terenului pentru un buget european pe termen lung ambițios.

Declarațiile lui António Costa au venit după reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern din 23-24 aprilie 2026, desfășurată în Cipru, la Agia Napa și Lefkosia. Comunicarea Consiliului European leagă explicit această reuniune de efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra securității europene, asupra piețelor energiei și asupra nevoii de instrumente bugetare adecvate pentru răspunsul UE.

Mesajul central al lui Costa este că politica externă, securitatea energetică și viitorul Cadru Financiar Multianual nu mai pot fi tratate separat. În această logică, libertatea de navigație în Hormuz, parteneriatul cu statele din regiune, accelerarea tranziției energetice și noile resurse proprii pentru bugetul UE sunt prezentate ca elemente ale aceluiași răspuns strategic european.