Republica Moldova a amânat decolarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei alerte provocate de o dronă rusească, iar zborul a fost autorizat după confirmarea căderii acesteia, potrivit explicațiilor autorităților de la Chișinău. Restricțiile au urmărit protejarea aeronavelor și au întârziat trei plecări și patru sosiri.
Pe scurt
-
Spațiul aerian a fost închis temporar după pătrunderea dronei din direcția Ucrainei. Măsura a afectat atât plecările, cât și sosirile, iar avionul lui Zelenski a decolat mai târziu decât era programat.
-
Potrivit precizărilor moldovenești, restricțiile au fost ridicate după confirmarea că drona căzuse și explodase lângă Mihăilenii Vechi, în raionul Rîșcani, la aproximativ 160 de kilometri de aeroportul din Chișinău.
-
Consiliera prezidențială Olga Roșca afirmă că autorizarea decolărilor și aterizărilor, inclusiv a zborului președintelui ucrainean, a fost condiționată de confirmarea căderii dronei. Această explicație privește momentul reluării zborurilor; nu stabilește distanța minimă dintre dronă și avion înaintea căderii.
Potrivit precizărilor moldovenești, spațiul aerian a fost închis la scurt timp după ora locală 16:30, după ce drona intrase din direcția Ucrainei. Restricțiile au fost ridicate după 17:20, când autoritățile au confirmat că aparatul căzuse și explodase în nordul țării. Avionul președintelui ucrainean a plecat ulterior de pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Consiliera președintei Republicii Moldova pentru politică externă, Olga Roșca, a explicat într-o postare pe X că închiderea spațiului aerian a urmărit protejarea aeronavelor care survolau țara. „Zborurile, inclusiv cel al președintelui Zelenski, au primit aprobarea de decolare sau aterizare numai după ce s-a confirmat că drona căzuse”, a scris aceasta.
Explicația descrie o măsură aplicată traficului aerian afectat de alertă, care a inclus și zborul prezidențial. Cele trei plecări și patru sosiri întârziate arată că efectele suspendării s-au extins asupra mai multor zboruri, fără ca informațiile disponibile să precizeze durata întârzierii fiecăruia.
Precizările intervin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Støre a afirmat că avionul ar fi fost aproape să fie lovit de o dronă înaintea decolării. Reuters relatează că acesta nu a precizat sursa informației sau cât de aproape s-ar fi aflat drona.
Financial Times citează și un oficial ucrainean aflat la bord, care susține că drona s-ar fi apropiat periculos și ar fi putut viza avionul. Publicația relatează că autoritățile ucrainene investighează incidentul; ipoteza unei țintiri deliberate rămâne o afirmație a sursei.
Incidentul s-a produs la 8 septembrie. Distanța de aproximativ 160 de kilometri comunicată de partea moldovenească privește locul căderii față de aeroport, nu apropierea maximă a dronei de avion pe întregul traseu. Confirmarea căderii înainte de autorizarea decolării explică măsura de siguranță aplicată zborului, dar nu soluționează singură această întrebare.