fbpx

Suntem gata pentru iarna care va veni? E o întrebare aflată pe buzele tuturor. România este privilegiată cu propriile surse energetice, iar Marea Neagră încă nu și-a arătat tot potențialul de resurse. Statele europene trebuie să rămână unite în fața unei ierni care se anunță a fi extrem de dificilă. Pe de altă parte, lucrurile trebuie văzute și pe termen mediu și lung, fără a pierde din vedere tranziția energetică și investițiile uriașe necesare. Acestea au fost principalele idei trasate în cea de-a doua zi a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), care a reunit, pe lângă experți din industrie, miniștri ai Energiei și alți înalți oficiali din 9 state din regiune (România, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Republica Moldova, Azerbaidjan, Turcia și Georgia), într-o reuniune fără precedent la București.

Redăm mai jos principalele declarații făcute pe parcursul zilei:

  • Cătălin Niță, Director Executiv FPPG

În prima zi a RIGC, am discutat despre contextul european, despre ce se întâmplă în sectorul energetic, focalizați pe gaz, am discutat despre infrastructura pe care o avem și ce se poate îmbunătăți, am continuat cu noile tehnologii, am vorbit despre CCS și am încheiat ziua cu un panel foarte interesant în care am reunit legiuitorii cu reglementatorii din energie, au discutat împreună cu companii și BNR pentru a vedea cum va afecta această criză mai departe România și ce se poate face pentru a împiedica acest lucru.

  • François-Régis Mouton, Director Regional pentru Europa, IOGP

Agresiunea Rusiei are un rol foarte important asupra piețelor, în contextul crizei energetice actuale. Dar trebuie să ne amintim că această criză a început înainte de agresiunea din februarie, când aprovizionarea cu energie a devenit mai complicată.

Astfel, o problemă de aprovizionare a devenit o problemă de geopolitică. Una dintre cauze este că Uniunea Europeană nu a diversificat suficient sursele. Nu s-a făcut nimic la nivel de UE pentru a încuraja producția internă de gaze și UE a crescut cererea de gaze și cea de petrol printr-o abordare care nu era conectată la realitate.

E nevoie de o planificare corespunzătoare și trebuie să lăsăm deoparte ideologiile. Ce aud aici la Bruxelles este că ne pregătim să repetăm aceleași greșeli din trecut, ceea ce nu este în regulă.

Trebuie să îi sprijinim pe consumatorii cei mai vulnerabili și noi suntem gata să contribuim la aceste eforturi de solidaritate. Trebuie să ne consolidăm producția locală, diversificarea surselor și să ajungem la o autonomie  energetică.

  • Adina-Ioana Vălean, comisar european Transporturi

Criza este un cuvânt folosit de toată lumea când se vorbește de sectorul energetic. Aș vrea să spun că infrastructura din sectorul gazelor a dat dovadă de reziliență. Ne-am crescut nivelul de pregătire în contextul manipulărilor din partea Rusiei. Vom ieși din aceasta criză mai puternici.

Infrastructura e gata pentru noul flux vest-est și rezolvarea lacunelor de infrastructură a dat rezultate. Mai întâi trebuie să ținem sub control cererea, vom accelera producția de energie din surse regenerabile și vom susține parteneriate pe termen lung.

Trebuie să susținem producția de gaz. Marea Neagră este o zonă cu potențial, alături de bazinul mediteraneean.

Este esențial ca toate aceste elemente să fie realizate sustenabil, pentru a ne respecta obiectivele privind neutralitatea climatică.

  • Behrang Shirizadeh, Economic Advisory – Energy Markets & Modelling, Deloitte

Gazele naturale au un viitor interesant, pentru că ne oferă mai multe oportunități în tranziția energetică. Avem nevoie de terminale de import de hidrogen cu facilități de conversie. Putem sa remodelăm terminalele de GNL. Aceste sisteme pot decarbona Europa.

Există un decalaj între tehnologiile verzi de astăzi și cele din viitor. Avem nevoie de fonduri publice și de garanții de stat pentru a asigura viitorul acestor investiții.

  • Ionuț Ciubotaru, Vice President Business Development Gas & Power Division, OMV Petrom

În opinia noastră, gazul natural va juca un rol esențial în perioada următoare, fiind nu doar o soluție pentru tranziție, ci și un facilitator pentru tranziție.

În România dispunem de multe cunoștințe pentru dezvoltarea CCS. E o șansă mare pentru țara noastră pe care trebuie să o folosim.

Hidrogenul turcoaz e una dintre tehnologiile care poate permite chiar o captare mai bună a carbonului decât hidrogenul albastru. Are avantajul de a capta carbon sub formă solidă – carbon negru – care poate fi folosit apoi în industrie, fiind un produs valoros. E o alternativă pe care o explorăm și pe care ne vom concentra mai mult în viitorul apropiat, pentru a valorifica avantajul țării de a avea gaze naturale. Hidrogenul – albastru și turcoaz – este esențial pentru tranziția energetică în România.

Din punctul de vedere al disponibilității gazelor naturale, ne concentrăm pe Neptun Deep. Cu acest proiect, România poate deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Europa și vom sprijini dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen. Avem opțiuni pentru stocarea carbonului, avem programe care explorează oportunitățile de stocare a carbonului. Încă facem evaluări, însă aceste oportunități există.

  • Alexandru Floriștean, Director Hy Legal, Operating Partner Five T Hydrogen

Industria hidrogenului e un sector care valorează miliarde de dolari. Datele despre cum trebuie produs, transportat, stocat vin din partea sectorului de gaz. E o tranziție ușoară pentru ingineri, tehnicieni să treacă de la gaze naturale la hidrogen sau să lucreze cu ambele domenii. Infrastructura poate fi adaptată pentru transportul hidrogenului. În general, sectorul gazelor naturale a dat dovadă de multă viziune. Sectorul gazelor naturale a hotărât să nu fie în defensivă în următoarele decenii.

Avem motive să credem că România poate deveni o putere regională în producția de hidrogen. Ce ne trebuie pentru a obține acest efect? În primul rând, un cadru juridic.

  • Virgil-Daniel Popescu, Ministru Energiei

Am vorbit (în reuniunea miniștrilor energiei din regiune de la Palatul Victoria – n.r.) despre proiecte viitoare pe partea de gaze, de electricitate, creșterea interconectivității între țările noastre.

Vrem să legăm Marea Caspică cu Marea Neagră. Vrem să avem un coridor cu electricitate verde, care sa furnizeze electricitate întregii Europe.

Avem 82,6% din capacitatea de stocare a gazelor plină și creștem această valoare.

Toate țările sunt dornice să coopereze și să fie solidare, pentru a depăși criza. Dar ne gândim și pe termen lung, să facem totul împreună. Cuvântul-cheie pe care îl putem reține: solidaritate în deceniile care urmează.

  • Parviz Shahbazov, Ministrul Energiei, Azerbaidjan

Am avut în această dimineață discuții foarte utile cu miniștrii energiei, în prezența premierului Nicolae Ciucă, despre probleme legate de securitatea energetică. Am discutat despre securitatea energetică, despre situația pe termen scurt, mediu și lung. E important să ne gândim nu doar la iarna care urmează, ci să fim siguri despre ce se va întâmpla peste 5-10 ani.

Anul acesta vom furniza în Europa gaze naturale cu 40% mai mult, adică vom ajunge la aproape 12,5 miliarde metri cubi. Vrem să dublăm în următorii cinci ani aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaidjan către Europa.

Pe termen lung, am descoperit că Azerbaidjanul, ca parte din zona Mării Caspice, are un potențial mare eolian, de 170 GW, dintre care 75 GW se află în zona apelor de mică adâncime. Am început discuții pe această tema și câteva proiecte cu diferite companii din Azerbaidjan. În prezent discutăm cu România, Georgia și Ungaria despre modalități de transport al acestuia către piață europeană.

România pentru noi este și a fost un partener important pe domeniul petrolier. Acum România va deveni parte a noului proiect de extindere a Coridorului Sudic de Gaze și vedem România nu doar ca o țară care primește gaz de la noi, ci ca o potențială țară de tranzit, spre exemplu prin proiecte ca BRUA pentru transportul viitor al gazelor către alte țări. Totodată, dacă livrăm cantități mari de energie regenerabilă, verde, inclusiv hidrogenul, prin acest coridor verde prin Georgia, Marea Neagră și România, România va deveni un jucător important și din punct de vedere al țărilor de tranzit pentru noile resurse de energie verde spre alte țări europene.

  • Andrei Spînu, vice-premier, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Republica Modova

Moldova și Ucraina au nevoie de solidaritate. Noi nu avem resurse naturale de nici un fel, trebuie să importăm. Când suntem puși în situația de a cumpăra de pe piața internațională, desigur acest lucru lovește puternic în consumatorii finali. Ne dorim un mecanism nou pentru acele țări care nu își permit să plătească pe termen scurt prețurile enorme. Avem nevoie de niște instrumente financiare pentru a trece de această iarnă.

Va fi o iarnă geopolitică, nu va fi o iarnă bazată pe piață. Este o iarnă care va rămâne în istorie ca atare. Dacă lucrăm împreună, cred că putem să o depășim și va veni și pentru noi din nou primăvara.

  • Kostas Skrekas, ministrul Mediului și Energiei din Grecia

Acum Rusia șantajează Europa cu sistarea completă a aprovizionării. Europa depinde foarte mult de gazul rusesc.

Pot să vă asigur că Europa va rămâne unită. Europa și Grecia vor continua să acorde sprijin Ucrainei până la capăt, împotriva acestei invazii rusești devastatoare.

Pentru noua conductă de gaze avem interconectorul cu Bulgaria, iar începutul exploatării va fi marcat peste câteva zile. Operaționalizarea interconectorului ne va permite să creștem capacitatea de export a Greciei către Bulgaria și din Bulgaria către Europa de Sud Est. Grecia este un punct de intrare a gazelor către zona Balcanilor și Bulgaria este o zonă de tranzit către restul Europei de Sud Est.

  • Rossen Hristov, Ministrul Energiei, Bulgaria

Problemele sunt transfrontaliere. Investițiile în infrastructură reprezintă o prioritate-cheie pentru toți. Așa vom ajunge să preluăm gaze din diverse surse, limitând dependența noastră de gazul rusesc. În Bulgaria lucrăm puternic pe acest aspect. În acest moment, nu mai primim gaz din Rusia, deși contractul este deschis și ne-am dori să primim cantitățile restante.

Prioritatea noastră: să trecem pe gazul din Azerbaidjan, Turcia, pe GNL, de aceea ne concentrăm pe deschiderea interconectorului Grecia-Bulgaria la timp și mai avem proiectul de infrastructură din Alexandroupolis, în care statul bulgar are 20%.

  • Mykola Kolisnyk, Ministrul adjunct al Energiei, Ucraina

Ne exprimăm recunoștința către poporul român, pentru tot sprijinul primit în această perioadă grea. Am mai avut această situație cu agresiunea din 2014 și înțelegem cum trebuie să ne pregătim pentru a face față tuturor provocărilor. Ne pregătim pentru situația în care vom primi zero gaze din Rusia, ceea ce nu va fi surprinzător, însă trebuie să dăm dovadă de solidaritate, pentru că vor exista efecte regionale.

Ne-am făcut temele pentru toate scenariile cu gazele. Am pregătit interconectarea cu țările vecine, am eficientizat întreaga infrastructură existentă. Sistemul de transport era gândit de la est la vest. Acum am îmbunătățit de la vest la est, flux invers deci. Ne concentrăm către noi fluxuri de gaze – din Norvegia, din Marea Caspică, astfel că va exista o nouă piață.

  • Péter Sztáray, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, Ungaria

Ne confruntăm cu o criză care va afecta tot, inclusiv furnizorii, și în astfel de momente e important să cooperăm unii cu ceilalți mai mult ca în vremuri de pace.

  • Alparslan Bayraktar, ministru adjunct, Ministerul Energiei și Resurselor Naturale, Turcia

Ne concentrăm pe regenerabile, eficiență energetică și gaze. Considerăm că gazele naturale vor juca un rol esențial în tranziția energetică în Turcia.

  • Christina Verchere, CEO al OMV Petrom

Proiectul Neptun Deep schimbă regulile jocului pentru compania noastră şi pentru întreaga ţară, prin securitatea energetică pe care o conferă şi pentru faptul că transformă ţara în hub regional. Proiectul este esenţial pentru ţară, întrucât producţia onshore de gaze este în declin şi este important să vedem surse noi.

Trebuie să depășim aceste provocări și să aducem cât mai multe beneficii țării, pentru că acesta este scopul resurselor, să servească țara. Trebuie să existe cadrul de reglementare potrivit. Când nu există, apetitul pentru investiții se reduce.

  • Răzvan Popescu, CEO, Romgaz

De când încep investițiile și se produce efectiv gazul, durează mult. Deci trebuie să existe o viziune mai clară. În prezent, nu știm cum arată viitorul. Deocamdată piața este perturbată.

Dezvoltarea gazelor în Marea Neagră e un obiectiv pe care trebuie să se concentreze întregul stat, dat fiind potențialul strategic al acesteia.

  • Mark Beacom, CEO, Black Sea Oil & Gas (BSOG)

Potențialul în Marea Neagră este imens. Am văzut studiile geologice, sunt vești extraordinare să vezi acest potențial și descoperirile ulterioare sunt mult mai promițătoare. Abilitatea de a găsi noi rezerve exista deja. Dar e inutil, dacă ideea e să descoperi gaz și să îl lași acolo nu știu cât timp, care e scopul? Potențialul de a găsi rezerve e mare, dar din cauza problemelor legate de extragere, entuziasmul de a veni și exploata acest gaz în România a scăzut.

  • George Sergiu Niculescu, secretar de stat, Ministerul Energiei

Marea Neagră are un potențial foarte mare și în Ministerul Energiei vrem să profităm de întregul potențial pe care îl oferă României.

Criza a arătat statelor europene în ce măsură sunt dependente de resurse importate – fie țiței, gaz, cărbune. România are o situație privilegiată. Consumul este aproape acoperit din producția națională și ne bazăm pe o mică cantitate de importuri de gaze naturale și electricitate. Așadar, suntem într-o situație privilegiată și avem această ocazie să devenim o forță importantă în regiune, de a putea fi furnizor și pentru statele vecine, dacă facem pașii corecți. 

Suntem gata pentru iarna care va veni? E o întrebare pe care o primesc foarte des. Ar fi bine-venite volume suplimentare de gaze, dar putem face față provocărilor de iarna aceasta.

La încheierea conferinței, Franck Neel, Președinte FPPG, a sumarizat:

Am văzut dorința miniștrilor de a se ajuta între ei în lunile care urmează. La RIGC, am discutat despre eficiență energetică, despre cel mai ieftin KWh, care e cel pe care îl economisim; despre cum construim infrastructura lipsă pentru a aduce gaze naturale în Europa de Sud-Est; am discutat despre cea mai bună modalitate pentru România și UE (de a răspunde crizei – n.r.) – să utilizăm resursele pe care le avem, în special în România.

Share.
EM360

Echipa editorială a portalului Economy & More / EM360 cu Adi Maniutiu

Comentariul tau