O cumpărătoare alege fructe într-un supermarket.
Cumpărături într-un supermarket. În octombrie 2026, inflația anuală a fost de 7% în România și de 4% în UE, potrivit Eurostat. Imagine de ilustrare.

Rata anuală a inflației a crescut la 4% în Uniunea Europeană și în zona euro în octombrie 2026, de la 3,8% în septembrie, în timp ce România a înregistrat cea mai ridicată rată dintre cele 27 de state membre, de 7%. Datele complete publicate de Eurostat la 18 noiembrie arată că energia a avut cea mai mare contribuție la creșterea prețurilor din zona euro, reprezentând 1,89 puncte procentuale din inflația totală de 4%. Publicarea confirmă estimarea rapidă pentru zona euro, dar aduce și comparația finală între state, evoluția componentelor și revizuirile statistice.

Pe scurt

  1. Inflația anuală a ajuns la 4% atât în UE, cât și în zona euro, de la 3,8% în septembrie. În octombrie 2025, ratele erau de 2,5% în UE și 2,1% în zona euro.

  2. România ocupă primul loc în UE, cu 7%, față de 6,5% în septembrie. Urmează Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,9%. Suedia are cea mai redusă rată, de 0,6%.

  3. Energia s-a scumpit cu 21% în zona euro, față de octombrie 2025, contribuind cu 1,89 puncte procentuale la inflația anuală. Serviciile au contribuit cu alte 1,55 puncte.

  4. Inflația de bază, fără energie, alimente, alcool și tutun, a urcat la 2,6%, față de 2,5% în septembrie. Datele arată persistența unor presiuni asupra prețurilor dincolo de energie.

  5. Datele din octombrie sunt distincte de prognozele anuale. Comisia Europeană estimează o inflație medie de 7,9% pentru România în 2026, în timp ce BCE urmărește readucerea inflației din zona euro la ținta de 2% pe termen mediu.

Inflația anuală a crescut în octombrie în 16 state membre, a scăzut în nouă și a rămas neschimbată în două. Doar România și Lituania au depășit 6%. Suedia a avut cea mai mică rată, de 0,6%.

Pentru România, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparațiile europene, indică o creștere anuală de 7%, față de 6,5% în septembrie. Diferența față de media Uniunii este de trei puncte procentuale, iar rata românească este cu 0,9 puncte peste cea a Lituaniei, următorul stat în clasamentul Eurostat. Bulgaria ocupă a treia poziție, cu 5,9%, urmată de Grecia, cu 5,7%, Italia, cu 5,6%, și Cipru, cu 5,4%.

În România, inflația anuală armonizată a urcat de la 6,3% în august la 6,5% în septembrie și 7% în octombrie. Ea rămâne sub rata de 8,4% din octombrie 2025.

Față de septembrie, prețurile de consum armonizate au crescut în octombrie cu 1% în România, cu 0,4% în UE și cu 0,5% în zona euro.

Institutul Național de Statistică a publicat anterior o rată anuală a inflației de 6,9% în România, calculată pe baza indicelui național al prețurilor de consum (IPC). Diferența față de rata armonizată de 7% nu reprezintă o contradicție între instituții. Cei doi indicatori utilizează metodologii și ponderi diferite, indicele armonizat fiind construit potrivit regulilor comune europene, pentru a permite comparații între state. Prin urmare, clasamentul UE trebuie realizat folosind IAPC, nu prin combinarea ratelor naționale ale inflației.

În zona euro, principalul factor al inflației rămâne energia. Prețurile produselor energetice au crescut cu 21% față de octombrie 2025, după o majorare anuală de 19% în septembrie. Contribuția energiei la rata totală a inflației a ajuns la 1,89 puncte procentuale, față de 1,72 puncte în luna precedentă. Aceasta înseamnă că aproximativ 47% din inflația anuală de 4% provine, în calculul Eurostat, din componenta energetică.

Rezultatele definitive includ și o revizuire față de estimarea rapidă publicată la 4 noiembrie. Eurostat anticipase atunci o creștere anuală de 20,8% a prețurilor energiei, iar datele complete indică 21%. În același timp, Germania a revizuit datele pentru gazele naturale distribuite prin rețele în septembrie, ceea ce a determinat o ajustare a evoluției anuale a componentei energetice din zona euro, de la 18,9% la 19%, și a contribuției acesteia la inflația totală.

Serviciile reprezintă al doilea factor major al inflației din zona euro. Prețurile lor au crescut cu 3,3% anual, iar contribuția la rata generală a fost de 1,55 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,30 puncte, iar alimentele, alcoolul și tutunul cu 0,29 puncte. În interiorul ultimei categorii, alimentele neprocesate s-au scumpit cu 4,6% într-un an, în timp ce grupa alimentelor procesate, alcoolului și tutunului a înregistrat o creștere de numai 0,4%.

Inflația calculată fără energie, alimente, alcool și tutun, indicator urmărit pentru evaluarea presiunilor mai persistente asupra prețurilor, a crescut de la 2,5% în septembrie la 2,6% în octombrie. Avansul este mult mai redus decât cel al energiei, însă confirmă că inflația nu se limitează la variațiile produselor energetice. În același timp, rata anuală calculată fără componenta energetică, dar cu celelalte categorii incluse, a rămas la 2,3%, ceea ce arată importanța definiției utilizate atunci când sunt comparate măsurile inflației de bază.

Diferențele dintre economiile europene sunt vizibile și în evoluțiile recente. Belgia a înregistrat o rată anuală de 5,2%, față de 4,5% în septembrie, iar Italia a urcat de la 4,2% la 5,6%. În schimb, Germania a coborât de la 3,3% la 2,9%, iar Spania a înregistrat o reducere ușoară, de la 5% la 4,9%. Franța a urcat la 3,7%, în timp ce Polonia a coborât la același nivel, de la 4%. Aceste variații arată că scumpirea energiei nu se transmite uniform în ratele generale ale inflației din toate statele membre.

Datele confirmă și presiunile cu care se confruntă politica monetară europeană. La reuniunea din 29 octombrie, Banca Centrală Europeană a menținut dobânda facilității de depozit la 2,50%, dobânda operațiunilor principale de refinanțare la 2,65% și dobânda facilității de creditare marginală la 2,90%. Instituția a avertizat că scumpirea energiei creează riscuri de inflație mai ridicată și de creștere economică mai slabă, dar a precizat că nu a observat, până atunci, o reacție semnificativă a salariilor la șocul energetic. BCE și-a reafirmat obiectivul de stabilizare a inflației la 2% pe termen mediu, fără să anticipeze o anumită evoluție a dobânzilor.

Pentru România, noile date vin la o zi după publicarea prognozei economice de toamnă a Comisiei Europene. Executivul european estimează că inflația medie anuală va fi de 7,9% în 2026, urmând să scadă la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028. Prognoza nu trebuie confundată cu rata anuală de 7% raportată pentru luna octombrie: prima reprezintă o estimare a inflației medii pentru întregul an, în timp ce a doua măsoară modificarea prețurilor între două luni corespunzătoare din ani diferiți.

Comisia anticipează, de asemenea, o contracție economică de 0,3% pentru România în 2026, în contextul consolidării fiscale și al scăderii consumului privat. În evaluarea sa, înghețarea salariilor și pensiilor publice și inflația ridicată au redus veniturile disponibile ale gospodăriilor, în timp ce investițiile susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență au compensat parțial slăbiciunea cererii interne. Aceste constatări oferă contextul economic pentru interpretarea inflației, fără a stabili că toate diferențele față de celelalte state membre provin din aceiași factori.

Următoarea estimare rapidă Eurostat, pentru inflația din noiembrie, este programată la 1 decembrie 2026, iar publicarea datelor complete pentru aceeași lună la 17 decembrie. Aceste rezultate vor permite evaluarea persistenței șocului energetic și a măsurii în care creșterile de prețuri se extind către alte categorii de consum.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau