Roxana Mînzatu discută cu lucrători lângă utilaje și o piesă metalică la Rotec Buzău.
Roxana Mînzatu vizitează Rotec Buzău, 12 noiembrie 2026. Imaginea ilustrează activitatea industrială din România, fără să documenteze un proiect finanțat prin STEP.

România a reorientat 1,725 miliarde de euro din fondurile europene de coeziune către dezvoltarea și producția de tehnologii strategice, ocupând locul al patrulea în Uniunea Europeană după Italia, Spania și Germania. Datele figurează în al doilea raport anual privind Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP), publicat de Comisia Europeană. La nivelul Uniunii, 23,9 miliarde de euro din programele europene existente fuseseră orientate către prioritățile STEP până la sfârșitul anului 2025, însă aceste alocări nu reprezintă integral plăți efectuate către beneficiari.

Pe scurt

  1. Până la sfârșitul lui 2025, 23,9 miliarde de euro din finanțări UE existente fuseseră orientate către prioritățile STEP:10 miliarde prin programe gestionate direct și 13,9 miliarde prin politica de coeziune. Sunt alocări, nu plăți integrale către beneficiari.

  2. România a reorientat 1,725 miliarde de euro din politica de coeziune, al patrulea volum din UE după Italia, Spania și Germania. Cifrele naționale privesc realocările adoptate până la 31 decembrie 2025.

  3. În 19 state membre au fost adoptate 96 de modificări ale programelor de coeziune pentru prioritățile STEP. Raportul nu prezintă această valoare drept numărul unor programe distincte.

  4. Comisia acordase sigiliul STEP pentru 614 proiecte, inclusiv 452 în 2025. Sigiliul recunoaște calitatea proiectului și poate facilita accesul la alte surse de bani, dar nu garantează un grant.

  5. Raportul descrie sprijinul pregătit pentru șapte centre de inovare digitală din România. Finanțarea Digital Europe și cea de coeziune ar urma să se completeze, iar formalitățile de selecție nu erau încă încheiate.

Italia conduce clasamentul finanțărilor realocate către prioritățile STEP, cu 4,231 miliarde de euro, urmată de Spania, cu 2,017 miliarde, Germania, cu 1,739 miliarde, și România, cu 1,725 miliarde. Portugalia ocupă locul cinci, cu 1,226 miliarde de euro.

Cele patru state din fruntea clasamentului concentrează aproximativ 9,7 miliarde de euro, reprezentând aproape 70% din totalul de 13,9 miliarde realocat prin politica de coeziune. Raportul arată că, până la 31 decembrie 2025, 19 state membre adoptaseră 96 de modificări ale programelor pentru a le alinia la obiectivele STEP, iar 11 țări selectaseră deja proiecte în cadrul platformei, inclusiv România.

Realocarea înseamnă că o parte a resurselor disponibile în programele europene de coeziune a fost rezervată unor priorități tehnologice strategice. Ea nu echivalează cu transferul automat al întregii sume către întreprinderi și nici cu finalizarea investițiilor. Între modificarea programului, lansarea apelurilor, selecția proiectelor, contractare și plăți există etape distincte, iar progresul lor diferă între state și programe.

Raportul oferă și un exemplu concret privind utilizarea STEP în România. Programul Creștere Inteligentă urmează să sprijine șapte centre europene de inovare digitală (European Digital Innovation Hubs — EDIH), care au primit sigiliul STEP în urma apelurilor Digital Europe DIGITAL-2025-EDIH-EU-EEA-08 și DIGITAL-2026-EDIH-EU-EEA-09.

Potrivit Comisiei, programul Digital Europe sprijină șase dintre aceste centre cu o contribuție de până la 50%, iar politica de coeziune acoperă costurile complementare. Pentru al șaptelea centru, finanțarea urmează să fie asigurată integral prin politica de coeziune. Mecanismul este menit să mențină acoperirea teritorială a rețelei și să sprijine transformarea centrelor în structuri capabile să ofere servicii avansate legate de inteligența artificială.

Aceste centre furnizează expertiză tehnologică întreprinderilor mici și mijlocii și autorităților publice locale, ajutându-le să testeze și să adopte soluții digitale. Raportul subliniază însă că formalitățile de selecție pentru finanțarea complementară nu fuseseră finalizate la momentul evaluării. Exemplul reprezintă, prin urmare, un mecanism de sprijin aflat în curs de operaționalizare, nu dovada că toate fondurile destinate centrelor au fost deja plătite.

STEP nu este un fond european complet nou, cu un buget separat de 23,9 miliarde de euro. Platforma, creată prin Regulamentul (UE) 2024/795 și operațională din martie 2024, urmărește să coordoneze și să reorienteze finanțările existente către tehnologii considerate critice pentru competitivitatea și autonomia strategică a Uniunii.

Din totalul raportat pentru sfârșitul lui 2025, aproximativ 10 miliarde de euro reprezintă bugete orientate către apeluri relevante STEP în cinci programe gestionate direct de Comisie: Fondul pentru inovare, Orizont Europa, Europa digitală, EU4Health și Fondul european de apărare. Celelalte 13,9 miliarde reprezintă resurse realocate de autoritățile naționale și regionale prin programele de coeziune.

La nivelul programelor gestionate direct, aproximativ 7,6 miliarde de euro au fost alocate apelurilor pentru tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al resurselor, inclusiv decarbonizarea industriei, stocarea energiei și hidrogenul. Alte 1,2 miliarde au vizat tehnologiile digitale și avansate, 663 de milioane de euro biotehnologiile și 553 de milioane de euro apelurile care acoperă mai multe sectoare.

Numai pentru 2025, bugetul inițial al apelurilor relevante STEP gestionate direct de Comisie s-a ridicat la aproximativ 5,3 miliarde de euro. Aceste valori indică orientarea resurselor și oportunitățile de finanțare, nu suma totală efectiv cheltuită până la sfârșitul perioadei analizate.

Un al doilea indicator al raportului este numărul proiectelor cărora Comisia le-a acordat sigiliul STEP, denumit în legislație și sigiliul de suveranitate. Până la 31 decembrie 2025, 614 proiecte obținuseră această certificare, dintre care 452 numai în 2025, față de 162 în anul precedent.

Sigiliul identifică proiecte care au trecut evaluările de calitate din apelurile eligibile ale programelor europene și care contribuie la obiectivele tehnologice STEP. El poate ajuta promotorii să obțină vizibilitate în fața autorităților publice, a instituțiilor financiare și a investitorilor privați. Nu reprezintă însă, prin el însuși, o decizie de finanțare.

Datele pentru 2025 arată că 225 de sigilii au revenit proiectelor de tehnologii curate, 212 celor digitale și 15 biotehnologiilor. Distribuția reflectă extinderea certificării către domeniul digital, care în 2024 primise numai șase sigilii.

Comisia a început și o evaluare a experienței promotorilor care au primit certificarea. Rezultatele consultării arată că, deși aceștia cunosc în general obiectivul sigiliului, beneficiile sale practice nu sunt întotdeauna clare. Persistă obstacole administrative și juridice în folosirea certificării pentru accesarea unor noi finanțări, iar autoritățile naționale și regionale au nevoie de mecanisme mai bine coordonate pentru susținerea proiectelor.

În 2025, sfera STEP a fost extinsă pentru a include tehnologiile de apărare, pe lângă tehnologiile digitale și avansate, tehnologiile curate și biotehnologii. Modificarea a fost introdusă prin revizuirea intermediară a politicii de coeziune și prin regulamentul european adoptat în decembrie 2025 pentru stimularea investițiilor legate de apărare.

Noile dispoziții permit susținerea mai multor tehnologii cu dublă utilizare, civilă și militară, inclusiv în anumite condiții prin Orizont Europa și Europa digitală. Ele lărgesc și posibilitățile de mobilizare a resurselor din politica de coeziune pentru activități relevante industriei europene de apărare.

Raportul precizează totuși că adoptarea modificărilor legislative spre sfârșitul lui 2025 înseamnă că rezultatele concrete ale extinderii către sectorul apărării sunt așteptate începând cu 2026. Prin urmare, cifrele privind sigiliile acordate în 2025 nu trebuie interpretate ca rezultate ale noii componente de apărare.

Comisia prezintă STEP și ca experiență de coordonare pentru viitorul buget multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034. În propunerea sa, executivul european urmărește reunirea mai multor instrumente de finanțare într-un Fond european pentru competitivitate, care să faciliteze dezvoltarea tehnologiilor strategice și trecerea de la cercetare la producția industrială.

Experiența STEP arată că fondurile existente pot fi orientate către obiective comune fără crearea imediată a unui program de finanțare complet separat. În același timp, constatările privind accesul dificil la finanțare, diferențele dintre procedurile naționale și folosirea încă limitată a sigiliului STEP pentru atragerea unor resurse suplimentare indică probleme care rămân de rezolvat.

Fondul european pentru competitivitate face parte din propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual și nu constituie încă un instrument adoptat.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau