Salonul auto care s-a deschis pe 14 octombrie la Porte de Versailles din Paris ar fi trebuit să marcheze consacrarea vehiculului electric la prețuri accesibile.
Deși impactul noilor tehnologii ar fi trebuit să fie spectaculos, realitatea pieței arată că provocarea tranziției energetice preconizată de Europa este departe de a fi câștigată. Situl francez specializat pe problemele pieței auto ” Caradisiac” aprecia că Salonul 2024, prin incapacitatea automobilului electric de a deveni ” vedetă” este ”o imagine a eșecului GreenDeal”.
În centrul unui salon auto care s-a străduit să găsească culoarea, în ciuda absențelor notabile ale unor mărci precum Mercedes, Nissan, Toyota și, mai neașteptat, cea a MG, electricul s-a dorit vedeta evenimentului . Cu toate acestea, realitatea este mult mai puțin spectaculoasă. Statistica vânzărilor vorbește de la sine la scara piețelor europene.
În Italia, mașinile electrice reprezintă 3,3% din vânzări, față de 4,7% în Spania și 3,1% în Polonia. În Germania, unde euforia legată de ajutorul de cumpărare a scăzut, electricele au o cotă de piață de 13% dar atât în Germania cât și în Polonia electricitatea este produsă din centralele pe cărbune, cea mai poluantă energie care există.
„Ne apropiem de 2025 cu o piață electrică la jumătate din ceea ce ar trebui să fie , analizează Luca de Meo, director general al grupului Renault și președinte al ACEA (asociația producătorilor europeni de automobile). Pentru producători, provocarea este de a face electricul accesibil cât mai multor oameni, indiferent de costurile de achiziție, de autonomia limitată și de constrângerile de utilizare asociate acestei tehnologii.”
S-a sperat mult pe succesul noilor Citroën ë-C3 și Leapmotor T03 oferite pentru mai puțin de 15.000 de euro , cu condiția ca modelul chinezesc să fie eligibil pentru bonusul ecologic și ca cel mai recent Citroën să fie rapid produs la scară în uzina din Slovacia. Dacia Spring a rămas una dintre cele mai ieftine oferte, cât despre R5 E-Tech nu se poate discuta la mai puțin de 30.000 de euro
Pentru producători, provocarea este legată de problemele tehnice dar și de reglementările impuse. Intrarea în vigoare a indicatorilor și parametrilor Green Deal necesită un exercițiu dificil pentru a respecta reducerea emisiilor de CO2 dorită de Europa. Având în vedere marketingul complicat al acestor modele și scepticismul predominant pe piață, rețelele de distribuție sunt condamnate să facă noi investiții în promovare. Vânzătorii vor trebui să demonstreze pas cu pas avantajele electricului din punctul de vedere al costului de utilizare, deoarece politica subvențiilor nu s-a dovedit este îndeajuns de atractivă.
Relativa lipsă de interes pentru electric Salonul de la Paris pare paradoxală în condițiile în care teama de fluctuațiile prețurilor la benzină și motorină este o realitate zilnică pentru mulți șoferi în UE . Un interes mai mare față de automobilul electric ar fi fost de așteptat.
După cum arată datele actuale despre vânzări, ar fi trebuit ca din ce în ce mai mulți șoferi să aleagă să cumpere mașini electrice în condițiile în care devine din ce mai presant pericolul menținerii sau chiar accentuării unor elemente specifice crizei carburantului/
Principala cauză a crizei de carburant este situația geopolitică actuală. Restricțiile asupra importurilor de petrol rusești de către Uniunea Europeană și G7 au dus la probleme serioase în sectorul energetic. Uniunea Europeană este cea mai afectată de criza carburanților pentru că, datorită proximității sale geografice, este cea mai dependentă nu doar de aprovizionarea cu petrol rusesc, ci și de gaze. În 2022, majoritatea țărilor Uniunii Europene au încetat să mai importe și gaz natural rusesc, pe care au reușit să îl înlocuiască cu gaz natural lichefiat (GNL) importat în principal din Statele Unite. Cu toate acestea, deficitul de petrol din Rusia rămâne o problemă majoră. Datorită proprietăților sale, nu poate fi înlocuit cu țițeiul american, mai ales în producția de motorină, esențială pentru alimentarea mașinilor diesel.
Ca rezultat direct al crizei combustibililor din 2022, prețurile la energie electrică și energie au crescut. Ca urmare, costurile de producție industrială au crescut în toate sectoarele. Disponibilitatea limitată a resurselor energetice scumpe a dus la o inflație ridicată, care agravează și mai mult situația economică dificilă a întreprinderilor și a consumatorilor individuali din Europa dar și din întreaga lume. O consecință indirectă a crizei combustibililor din 2022 este, ca și în anii 1970, căutarea combustibililor alternativi. În multe țări, se încearcă înlocuirea gazului și petrolului cu cărbune tradițional sau pentru a crește producția de energie nucleară. Totuși, așa cum subliniază mulți experți, soluția pe termen lung ar fi să optezi pentru energie din surse regenerabile, care sunt disponibile la nivel local și fac posibilă evitarea furnizărilor externe de hidrocarburi.
Criza carburantului este una dintre consecințele crizei energetice
Una dintre principalele manifestări ale crizei energetice este cantitatea limitată de combustibili fosili necesari pentru alimentarea diferitelor mijloace de transport, fie el personal sau de marfă. Deoarece combustibilii sunt necesari în primul rând pentru încălzirea clădirilor, disponibilitatea acestora pentru industria transporturilor este în scădere. Prețurile ridicate ale combustibililor conduc la o creștere suplimentară a prețului de piață al mărfurilor transportate și la o creștere a inflației. Scăderea valorii banilor duce la creșterea prețurilor carburanților, materiilor prime și mărfurilor, creând un „cerc vicios”. Iată de ce, mai ales astăzi, devine necesară luarea în considerare a folosirii mașinilor electrice în sectorul transporturilor, alimentate cu energie din surse comune și regenerabile, precum soarele sau vântul.
Petrolul și gazele sunt materiile prime care „alimentează” civilizația noastră în fiecare zi. Prin urmare, orice turbulență pe aceste piețe are consecințe grave pentru toți consumatorii. Înainte de războiul din Ucraina, prețul barilului de petrol era de aproximativ 90 de dolari. În 2022, prețurile țițeiului WTI și Brent au ajuns până la 130 de dolari pe baril, apropiindu-se de maximul istoric din 2008, când valoarea era de 150 de dolari. Prețurile gazelor au crescut și ele brusc, de la puțin sub 90 de euro pe MWh la 119 de euro pe MWh după anunțul atacului asupra Ucrainei (o creștere de 35%). Prețul cărbunelui termic, care rămâne totuși cea mai ieftină alternativă la gaz și petrol, a crescut vertiginos.
În condițiile crizei combustibilului, transportul electric ar fi trebuit să fie nu doar preferat de către utilizatori dar și puternic stimulat investițional de către industria auto.
De ce Salonul de Paris 2024 nu a confirmat o astfel de orientare ?
Crizele energetice actuale și anterioare au arătat că dependența sectoarelor energetice și transporturilor de materiile prime din regiunile lumii instabile din punct de vedere politic poate duce la probleme serioase. În anii 1970, embargoul Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) asupra țărilor care sprijină Israelul în războiul israeliano-egiptean a dus la o revoluție energetică și la dezvoltarea tehnologiilor bazate pe gaz și nuclear. Astăzi, rata de tranziție către surse de energie verde și regenerabilă este, de asemenea, în creștere .O înlocuire masivă a vehiculelor cu motor cu ardere internă cu vehicule electrice ar putea reduce cererea de benzină și motorină, rezultând în prețuri mai mici la hidrocarburi. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că o parte semnificativă a energiei electrice este încă produsă din cărbune sau gaz. Acesta este motivul pentru care este necesar să se investească în extinderea infrastructurii de energie verde.
Mașinile electrice sunt mai puțin costisitoare de exploatat decât motoarele cu ardere internă din mai multe motive. Încărcarea unei baterii de la o priză de uz casnic costă, în general, mai puțin decât umplerea cu motorină la benzinărie. Desigur, nivelurile prețurilor celor doi combustibili pot varia în funcție de țară, de subvenții publice sau de tehnologia de producere a energiei electrice. O analiză a Federației Transport & Mediu a arătat că în Germania, de exemplu, unde electricitatea este produsă în principal din gaz, costurile de reîncărcare a bateriei de mașină și alimentare cu motorină au fost comparabile în 2022. Dar deja în Spania, șoferii de mașini electrice au au economisit până la 117% din costuri și în Polonia, până la 170% în comparație cu utilizatorii de mașini cu ardere. Mai important, însă, este faptul că motorul electric are o eficiență mult mai mare decât cel cu ardere. Este de 80 până la 90% pentru un motor electric și 45% maxim pentru un motor diesel. Conducerea de 100 km într-o mașină electrică poate costa de până la patru ori mai puțin decât într-un motor cu ardere internă. În plus, mașinile electrice sunt mai puțin complexe și necesită mai rar revizii tehnice.
Analizele de specialitate efectuate în contextul Salonului 2024 au încercat să explice interesul mediocru pentru automobilul electric, chiar în condițiile unei posibile importante crize a carburantului prin existența unor factori tehnici și economici nefavorabili creșterii vânzărilor de electrice. ( ” Aramisauto” 10/2024)
Primul factor este prețul. Deși urmează un trend descrescător al prețului, în principal pentru că bateriile sunt mai ieftine, prețul unei mașini electrice rămâne, în medie, mai mare decât prețul unei mașini termice comparabile
Al doilea factor este Autonomia.
Multe mașini electrice au o autonomie doar de cca 300 km, iar infrastructura de încărcare (stații de încărcare rapidă) nu este suficientă. Există încă un dezavantaj financiar legat de autonomie: utilizarea stațiilor de încărcare rapidă este mai costisitoare decât reîncărcarea pe rețeaua obișnuită de electricitate
Al treilea factor este timpil de încărcare.
În cadrul discuțiilor despre autonomie, trebuie subliniată și așteptarea de lungă durată la stațiile de încărcare
Al patrulea factor este costul pentru repararea bateriei.
Bateria, elementul central și cel mai scump al mașinii electrice, își vede performanța scăzând în timp. Marcile de automobile estimeaza in general durata de viata a unei baterii intre 8 si 10 ani. În cazul unei defecțiuni a bateriei, modulele celulare individuale sunt mai întâi înlocuite. Cu toate acestea, dacă devine necesară o înlocuire completă a bateriei și aceasta are loc după expirarea garanției producătorului, costurile pot fi deosebit de mari.
Al cincilea factor este impactul asupra mediului al bateriilor
Pentru fabricarea bateriilor de mașini electrice se folosesc materii prime precum litiu, cobalt și nichel. Extracția lor provoacă, printre altele, distrugerea terenurilor naturale și poluarea apei. Noile tehnologii caută să reducă această dependență de materii prime controversate, din păcate ar putea trece mai mulți ani până la integrarea lor pe scară largă în producția de masă a vehiculelor electrice.
Al șaselea factor este greutate de tractare
Pentru multe modele de mașini electrice, greutatea de remorcare permisă este limitată. Unele modele electrice nu pot tracta remorci mari din cauza greutății lor mari. De asemenea, tractarea unei remorci reduce considerabil autonomia.
O altă constrângere: spațiul disponibil lângă o stație de încărcare nu este adesea suficient de mare pentru a parca un vehicul cu remorcă. Spațiile de încărcare echipate cu stații de încărcare rapidă au, în general, lungimea unui loc de parcare „clasic”. Dacă trebuie tractată o remorcă grea sau voluminoasă, este necesar un vehicul cu o baterie mare sau un motor cu ardere internă.
Tranziția spre energia verde este inevitabilă dar ideea generoasă a Green Deal european s-adovedit că cere mai mult timp de pus în practică decât s-a crezut că ar fi posibil. Sunt necesare nai multe fonduri, mai amplă infrastructură a energiei verde, progrese tehnice dar și o mai intensă activitate de schimbare a comportamentului utilizatorului.
Salonul auto de la Paris ( 14-20 oct.2024) poate nu este chiar un eșec al Green Deal dar o atenționare asupra necesității regândirii acestuia în termeni de realism și sustenabilitate, este în mod sigur.