Șefa delegației Parlamentului European cere ca reforma presei din Ungaria să protejeze și jurnaliștii critici ai noului guvern

Reforma presei din Ungaria trebuie să protejeze și jurnaliștii care critică noul guvern, a susținut Sophie Wilmès, conducătoarea delegației Parlamentului European, la încheierea vizitei de la Budapesta din 26–28 octombrie. Eurodeputata a salutat primele schimbări instituționale, dar a cerut consultări reale cu organizațiile media pentru următoarea etapă a reformei, așteptată până la sfârșitul anului 2026.

Wilmès, eurodeputată belgiană din Renew Europe și vicepreședintă a Parlamentului European, conduce Grupul de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale din comisia LIBE. La conferința din 28 octombrie a participat alături de Tineke Strik, eurodeputată neerlandeză din Verzi/ALE și raportoarea Parlamentului pentru procedura articolului 7 privind Ungaria. Misiunea a inclus reprezentanți ai șapte grupuri politice și întâlniri cu autorități, justiție, societatea civilă, opoziție și sectorul media.

În evaluarea sa, Wilmès a remarcat un climat diferit față de vizita anterioară, din aprilie 2025, când delegația constatase presiuni asupra presei independente și organizațiilor neguvernamentale. Ea a salutat un Consiliu pentru Media mai pluralist, garanțiile noi pentru serviciile publice de media, desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității și încetarea campaniilor sistematice de denigrare conduse de guvern. Aceste aprecieri nu echivalează cu un verdict că toate problemele sectorului au fost rezolvate.

Mesajul central privește tratamentul aplicat presei care nu susține actuala putere. În răspunsul la o întrebare despre jurnaliști asociați anterior cu fostul guvern, Wilmès a arătat că aceștia doresc să participe la reforma mai amplă și a semnalat preocupări privind finanțarea și pluralismul. Solicitarea de consultare îi include astfel și pe cei care contestă schimbările promovate de noua majoritate.

Viteza procesului legislativ este una dintre dificultățile evidențiate. Potrivit lui Wilmès, primele modificări au fost făcute rapid pentru a răspunde cerințelor europene, dar graba poate reduce consultarea celor afectați. Următoarea etapă, pe care ea o așteaptă până la sfârșitul anului, ar trebui pregătită împreună cu jurnaliștii și organizațiile profesionale. Nu este un termen obligatoriu stabilit de o decizie UE.

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, publicat la 17 iulie 2026, documentează schimbările inițiale. Legea adoptată în iunie a încheiat mandatele președintelui și membrilor Consiliului pentru Media și a introdus reguli noi privind competențele, desemnarea, numirea și revocarea conducerii autorității de reglementare. Au fost schimbate și regulile de organizare și finanțare.

Același raport descrie reorganizarea supravegherii și finanțării serviciilor publice de media, inclusiv înlocuirea vechii fundații cu un nou organism de conducere și modificarea regulilor de numire și gestionare. Comisia a consemnat unele progrese în aceste domenii. Evaluarea este însă cea din iulie și nu certifică funcționarea tuturor garanțiilor la data vizitei parlamentare din octombrie.

Pentru publicitatea de stat, bilanțul din iulie era diferit: Comisia constata că nu fuseseră adoptate măsuri care să asigure alocarea după criterii transparente, obiective, proporționale și nediscriminatorii. Raportul semnala și lipsuri privind transparența proprietății companiilor media. Comunicatul delegației din 28 octombrie menține concentrarea proprietății între problemele importante și prezintă transparența proprietății și publicitatea de stat ca teme ale reformei ample anunțate.

Aceste domenii sunt acoperite de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei. Normele sale privind serviciile publice cer independență editorială și funcțională, proceduri de numire care să protejeze această independență și finanțare adecvată, sustenabilă și previzibilă. Pentru publicitatea de stat, regulamentul cere criterii și proceduri transparente, obiective, proporționale și nediscriminatorii. Aceste dispoziții se aplică din 8 august 2025; nu sunt doar recomandări politice ale delegației.

Un precedent arată consecințele concrete ale deciziilor autorității media. La 26 februarie 2026, în cauza privind Klubrádió, Curtea de Justiție a UE a constatat încălcări ale dreptului Uniunii prin legislația și deciziile care împiedicaseră postul să continue să emită pe o frecvență radio. Refuzul automat al reînnoirii pentru abateri formale repetate a fost considerat disproporționat; Curtea a constatat și încălcarea libertății de exprimare și informare. Hotărârea privește măsuri anterioare reformelor actuale, nu o evaluare a noilor reguli.

În plan parlamentar, constatările misiunii urmează să fie consolidate și prezentate comisiei LIBE. Comunicatul oficial precizează că nu a fost trasă o concluzie privind viitorul procedurii articolului 7. Pentru reforma presei, criteriul enunțat de Wilmès rămâne protecția efectivă a vocilor critice, indiferent de guvernul față de care își exercită această libertate.