
Două epidemiologe trimise în Sudanul de Sud prin mecanismele de intervenție ale UE și Organizației Mondiale a Sănătății au sprijinit, în iulie și august, pregătirea echipelor locale pentru depistarea cazurilor de Ebola și urmărirea contacților. Misiunea a vizat verificarea și digitalizarea supravegherii epidemiologice, într-o țară cu resurse sanitare limitate, expusă riscului de extindere a epidemiei din Republica Democratică Congo.
Pe scurt
-
Două epidemiologe au lucrat în Sudanul de Sud în iulie și august, prin EU Health Task Force și rețeaua OMS GOARN. Au verificat pregătirea pentru depistarea, raportarea și testarea cazurilor, precum și pentru urmărirea contacților.
-
La Yambio, aproape de frontiera cu RD Congo, au configurat Go.Data pe dispozitive mobile și au instruit colegi care puteau transmite cunoștințele mai departe în organizațiile lor.
-
Potrivit relatării despre misiune, în perioada descrisă nu existau cazuri confirmate. ECDC prezintă activitățile de pregătire, fără să cuantifice efectele asupra îmbolnăvirilor sau timpului de răspuns.
Linda Adamíková și Antonia Genath au lucrat cu personalul local pentru a identifica punctele slabe ale întregului circuit de supraveghere. Un posibil caz trebuia să poată fi depistat, raportat, investigat și testat, iar confirmarea infecției trebuia urmată de identificarea și monitorizarea persoanelor cu care bolnavul intrase în contact. Potrivit Antoniei Genath, în perioada activității descrise nu existau cazuri confirmate, astfel că echipa verifica dacă sistemele erau pregătite să răspundă.
Pregătirea privea Ebola provocată de virusul Bundibugyo. Simptomele inițiale, precum febra și oboseala, pot fi confundate cu cele ale altor boli, iar confirmarea de laborator este importantă pentru diferențierea infecției. Virusul se transmite între oameni prin contact direct cu sângele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate ori cu materiale contaminate, explică OMS. Identificarea rapidă a cazurilor și urmărirea contacților fac parte din măsurile de control al focarelor.
O parte concretă a misiunii s-a desfășurat la Yambio, în statul Equatoria de Vest, unde cele două epidemiologe au petrecut o săptămână. Apropierea de frontiera cu Republica Democratică Congo face din zonă o prioritate pentru pregătirea împotriva Ebola. Acolo au sprijinit introducerea Go.Data, un instrument digital pentru investigarea focarelor și urmărirea contacților.
Au pregătit materiale de instruire, au configurat aplicația pe dispozitive mobile și au instruit colegi care puteau transmite apoi cunoștințele în propriile organizații. Au vizitat și unități sanitare, inclusiv un centru de tratament pentru Ebola, și au discutat cu autoritățile sanitare locale și cu partenerii implicați, pentru a vedea cum funcționa pregătirea pe teren.
Go.Data, dezvoltat de OMS împreună cu partenerii din rețeaua GOARN, permite gestionarea informațiilor despre cazuri și contacți și introducerea datelor inclusiv în locuri cu acces slab la internet sau fără conexiune. Instrumentul este conceput pentru a înlocui procesele pe hârtie și pentru a organiza informațiile folosite de echipele de intervenție. Separat, Linda Adamíková spune că lucrau la un tablou de bord prin care colegii locali să vizualizeze datele colectate și să le folosească în analize.
Condițiile locale limitau opțiunile de lucru. ECDC descrie un sistem sanitar cu o capacitate redusă de laborator și de personal, dependent în mare măsură de organizații umanitare, ONG-uri și Națiunile Unite. Situația de securitate a impus respectarea unor protocoale stricte ale ONU. În zona Yambio, Linda Adamíková descrie drumuri rudimentare și o populație dispersată, în contrast cu capitala Juba.
Mobilitatea transfrontalieră adăuga o dificultate. Antonia Genath relatează că unele piețe aveau tarabe de ambele părți ale frontierei și că deplasările se făceau atât pe coridoarele principale, cât și prin zone împădurite, mai greu de controlat. Observațiile descriu condițiile în care trebuie organizată supravegherea, fără să demonstreze că acele piețe sau trasee au produs îmbolnăviri.
Colaborarea cu personalul local a ajutat cele două epidemiologe să înțeleagă sistemul și să adapteze soluțiile. „Trebuie să fii practic în privința a ceea ce este cu adevărat realizabil”, spune Linda Adamíková, într-o traducere din relatarea publicată de ECDC. Ea recomandă lucrul apropiat cu colegii locali și schimbul de cunoștințe, iar Antonia Genath subliniază sprijinul primit de la cei care cunoșteau deja contextul.
Misiunea a fost organizată prin EU Health Task Force și rețeaua mondială de alertă și răspuns la focare a OMS, GOARN, cu finanțare din partea departamentului Comisiei Europene pentru protecție civilă și ajutor umanitar, DG ECHO. Linda Adamíková urmează programul european de formare în epidemiologia de intervenție EPIET, iar Antonia Genath, programul german PAE. Ambele își desfășoară formarea de doi ani la Institutul Robert Koch din Germania.
ECDC documentează instruirea, configurarea aplicației și evaluarea pregătirii, dar nu precizează câte persoane au fost instruite sau în câte unități a fost introdus sistemul. Nu prezintă nici o evaluare a efectului asupra timpului de răspuns ori a numărului de îmbolnăviri.