Uniunea Europeană a cerut instituțiilor din Kosovo să nu împiedice revenirea judecătorilor, procurorilor și angajaților sârbi în sistemul judiciar, după ce demisiile lor au fost acceptate deși fuseseră retrase la 15 iulie. Serviciul European de Acțiune Externă susține că deciziile luate de Consiliul Procurorilor din Kosovo și de președintele interimar par incompatibile cu legea, procedurile echitabile și cerințele statului de drept.
Pe scurt
-
Judecători, procurori și membri ai personalului judiciar sârb din Kosovo și-au retras la 15 iulie demisiile depuse anterior, deschizând posibilitatea revenirii lor în instituțiile pe care le părăsiseră.
-
Consiliul Procurorilor din Kosovo a decis la 20 iulie să accepte demisiile, deși acestea fuseseră retrase. La 21 iulie, președintele interimar a emis decizia prin care demisiile au fost confirmate.
-
Uniunea Europeană consideră că aceste măsuri par incompatibile cu legea din Kosovo, cu respectarea procedurilor și cu cerințele generale ale statului de drept. Formularea reprezintă evaluarea UE, nu o hotărâre judecătorească.
-
Personalul judiciar sârb fusese integrat în sistemul din Kosovo prin acordul privind justiția negociat în dialogul facilitat de UE, dar reprezentanții sârbilor din Kosovo au părăsit instituțiile în 2022.
-
UE cere tuturor instituțiilor implicate să evite măsurile care ar împiedica reintegrarea și susține că sistemul judiciar trebuie să reflecte caracterul multietnic al societății din Kosovo.
Judecătorii, procurorii și angajații sârbi vizați au notificat la 15 iulie retragerea demisiilor pe care le depuseseră după ieșirea reprezentanților comunității sârbe din instituțiile din Kosovo. Uniunea Europeană a salutat această decizie, pe care o consideră necesară pentru refacerea componenței multietnice a sistemului judiciar și pentru aplicarea acordurilor încheiate în dialogul dintre Belgrad și Priștina.
Situația s-a schimbat la 20 iulie, când Consiliul Procurorilor din Kosovo a acceptat demisiile retrase. O zi mai târziu, președintele interimar a emis decretele referitoare la acestea. Declarația europeană nu precizează câte persoane sunt vizate, în ce instanțe sau parchete lucrau și nici efectele administrative imediate ale decretelor.
Serviciul European de Acțiune Externă a formulat prudent evaluarea juridică, afirmând că deciziile „par incompatibile” cu legea, procedurile echitabile și cerințele statului de drept. UE nu a anunțat deschiderea unei proceduri juridice și nu a prezentat în declarație o analiză a dispozițiilor invocate. Poziția europeană este o solicitare politică adresată instituțiilor din Kosovo, nu o anulare a deciziilor luate la Priștina.
Reintegrarea privește personalul judiciar sârb care a părăsit instituțiile din Kosovo în noiembrie 2022, în timpul unei dispute privind plăcuțele de înmatriculare și relațiile dintre autoritățile de la Priștina și comunitatea sârbă din nord. UE a cerut atunci reprezentanților sârbilor din Kosovo să revină în poliție, justiție, administrațiile locale și celelalte instituții pe care le abandonaseră.
Judecătorii, procurorii și personalul administrativ sârb fuseseră integrați în sistemul judiciar din Kosovo în baza acordului privind justiția negociat prin dialogul facilitat de UE. În 2017, Belgradul și Priștina au convenit pașii finali pentru integrarea lor, inclusiv în regiunea Mitrovica, unde funcționarea instituțiilor judiciare a fost afectată de separarea comunităților și de existența unor structuri paralele.
Acordul urmărea ca judecătorii, procurorii și angajații administrativi sârbi să lucreze în cadrul instituțiilor din Kosovo, în conformitate cu legislația locală. Integrarea a fost considerată parte a procesului mai amplu de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, iar obligațiile rezultate din acordurile anterioare au fost reconfirmate prin acordul privind calea spre normalizare convenit în 2023.
UE a continuat să solicite revenirea personalului sârb după retragerea din 2022. În declarații adresate Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, reprezentanții europeni au cerut autorităților din Kosovo să permită reintegrarea judecătorilor, procurorilor, polițiștilor și altor angajați sârbi, iar Serbiei să încurajeze revenirea lor fără condiții prealabile.
Declarația din 21 iulie le cere tuturor instituțiilor relevante să se abțină de la acțiuni care ar putea împiedica reintegrarea personalului judiciar. Documentul nu indică un termen pentru revocarea deciziilor, nu precizează ce instituție trebuie să acționeze prima și nu anunță consecințe europene în cazul în care solicitarea nu este urmată.
Integrarea personalului judiciar sârb a fost negociată în cadrul dialogului dintre Belgrad și Priștina, facilitat de Uniunea Europeană. Acordul privind justiția trebuia să permită funcționarea unui sistem unic în Kosovo și să înlocuiască structurile judiciare sârbe care activau separat, în special în nordul teritoriului. Implementarea deplină a fost stabilită pentru octombrie 2017.
În noiembrie 2022, reprezentanții sârbilor din Kosovo au părăsit poliția, sistemul judiciar, administrațiile locale și instituțiile politice. Uniunea Europeană a avertizat că retragerea punea în pericol acordurile realizate prin dialog și putea agrava tensiunile, cerând revenirea personalului și respectarea angajamentelor asumate de ambele părți.
Acordul din 2023 privind normalizarea relațiilor prevede că Serbia și Kosovo trebuie să pună în aplicare acordurile anterioare încheiate prin dialog. Respectarea acestora este legată de parcursul european al ambelor părți, iar nerespectarea obligațiilor poate afecta procesele lor europene și sprijinul financiar acordat de UE.