UE și statele membre raportează 32,3 miliarde de euro finanțare climatică publică pentru țările în curs de dezvoltare în 2025

Uniunea Europeană și cele 27 de state membre au raportat o contribuție publică de 32,3 miliarde de euro pentru acțiuni climatice în țările în curs de dezvoltare în 2025 și alte 9,3 miliarde de euro finanțare privată mobilizată, potrivit cifrelor publicate joi, 29 octombrie 2026, de Consiliul UE. Comparativ cu 2024, finanțarea publică a crescut, iar componenta privată mobilizată a scăzut. Consiliul a aprobat datele înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice COP31, programată în noiembrie la Antalya.

Față de anul anterior, contribuția publică a crescut cu 0,6 miliarde de euro, iar finanțarea privată mobilizată s-a redus cu 1,7 miliarde. Comparația se bazează pe cifrele publicate de Consiliu pentru 2024, când sprijinul public a fost de 31,7 miliarde de euro, iar capitalul privat mobilizat de 11 miliarde. Comunicatul pentru 2025 nu explică motivele scăderii componentei private.

Valoarea publică nu reprezintă exclusiv bani transferați beneficiarilor în cursul anului. Metodologia combină angajamentele de finanțare bilaterală, prin care este asumată furnizarea sprijinului, cu plățile pentru contribuțiile multilaterale raportate pentru 2025. Distincția contează deoarece un angajament poate fi urmat de plăți în alți ani. Consiliul utilizează această metodologie din 2022, astfel că seria istorică, de la 9,6 miliarde de euro în 2013 la 32,3 miliarde în 2025, nu trebuie citită ca o comparație uniformă a transferurilor efective pe întreaga perioadă.

Totalul public include finanțări din bugete publice și de la alte instituții de finanțare pentru dezvoltare. Din acesta, 4,3 miliarde de euro provin din bugetul UE, inclusiv Fondul european de dezvoltare, iar 2,7 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiții. Aceste componente sunt deja cuprinse în cele 32,3 miliarde și nu se adaugă din nou la total.

Potrivit datelor compilate de Comisia Europeană și prezentate de Consiliu, 48% din finanțarea publică a fost destinată adaptării la schimbările climatice sau acțiunilor transversale, care combină adaptarea cu reducerea emisiilor. Procentul nu se referă numai la proiecte exclusiv de adaptare. Separat, granturile au reprezentat 41% din contribuția publică. Aceste finanțări sunt nerambursabile, spre deosebire de împrumuturi; cele două ponderi descriu dimensiuni diferite ale sprijinului și nu se însumează.

Cele 9,3 miliarde de euro din surse private reprezintă capital atras prin intervenții publice, precum garanții, împrumuturi sindicalizate, investiții directe în întreprinderi și linii de credit. Consiliul precizează că cifra exclude finanțarea publică utilizată pentru mobilizarea acestor resurse private, care este contabilizată distinct.

Aprobarea din 29 octombrie actualizează concluziile privind finanțarea climatică adoptate de Consiliu la 9 octombrie. Textul inițial solicita Comisiei o situație a fluxurilor pentru 2025; addendumul înlocuiește acel paragraf cu cele două valori raportate. Este o confirmare a contribuției pentru anul anterior, fără o nouă alocare bugetară. Cifrele nu anunță, prin urmare, plăți suplimentare de 41,6 miliarde de euro.

Raportarea precedă COP31, care va avea loc între 9 și 20 noiembrie 2026 la Antalya, în Turcia. La COP29, în 2024, părțile au convenit un obiectiv de cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035 pentru acțiuni climatice în țările în curs de dezvoltare, cu țările dezvoltate în rol principal, și au lansat un apel mai larg pentru creșterea finanțării din toate sursele la cel puțin 1.300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Concluziile Consiliului din octombrie reafirmă aceste obiective colective; raportarea europeană pentru 2025 nu stabilește o cotă obligatorie a UE din ele.