Ultimele evenimente politice din Statele Unite ale Americii, de la atentatul asupra domnului Donald Trump până la Convenția Partidului Republican care l-a nominalizat oficial drept candidat la alegerile din 5 noiembrie ne conduc din ce în ce mai mult spre posibilitatea câștigării de către acesta a unui nou mandat.
S-a vorbit mult despre eventualele implicații geopolitice ale unui nou mandat dar mai puțin despre implicațiile geoeconomice.
O parte importantă a presei occidentale este de părere că revenirea la Casa Albă a domnului Donald Trump va fi ” o catastrofă” pentru lupta împotriva încălzirii globale și va crea enorme probleme politicii climatice promovată de Uniunea Europeană prin bine cunoscutul program Green Deal. (vezi : ”Alternatives economiques” 19/07/2024 )
Desigur, poziția dlui Trump pe parcursul precedentului mandat relativ la probleme climei ne poate conduce la o altfel de opinie.
Când a ajuns la Casa Albă în 2017, Donald Trump a abrogat rapid o serie de politici climatice adoptate de administrația predecesorului său, Barack Obama. Planul acestuia din urmă de a închide centralele pe cărbune, Planul de energie curată – un pilon al strategiei lui Obama de combatere a schimbărilor climatice – a fost anulat în toamna acelui an.
A fost distrugerea sistematică a politicilor de mediu ale administrației anterioare, în ceea ce privește clima, biodiversitatea, zonele protejate, chiar și reglementarea substanțelor toxice și nocive din apă, aer și sol. Președinția sa a fost, de asemenea, marcată de numiri politice partizane ale unor personalități ostile problemei mediului.
În primul său an, administrația Trump a retras, de asemenea, Statele Unite din Acordul de la Paris – la care țara a aderat imediat ce Joe Biden a preluat mandatul.
A fost o decizie simbolică a lui Trump, deoarece acordul nu este obligatoriu; este foarte posibil să-l semnezi și să nu faci nimic. Acest lucru arată foarte bine că nu are nicio ezitare în a se plasa în afara consensului global privind protejarea mediului.
Care este poziția sa actuală, deocamdată în calitate de candidat la Casa Albă ?
Numit ”Trumponomics”, programul candidatului Trump este considerat de către majoritatea presei europene ca fiind ” un program de destabilizare a economiei globale. Între protecționism, concurență fiscală și promovarea hidrocarburilor, programul economic al candidatului Trump, pe care l-a detaliat într-un interviu pentru Businessweek , anunță o mare instabilitate globală…Soluțiile propuse sunt de natură să zguduie economia mondială” .” ( vezi :”La Presse” 18 juillet 2024 ).
Sintetic acestea sunt urătoarele :
Prima: protecționismul. Trump anunță tarife de aproximativ 60 până la 100% la produsele chinezești și 10% la toate importurile americane, inclusiv cele care provin din Canada, Mexic sau Uniunea Europeană. Suficient pentru a alimenta tensiunile comerciale internaționale.
A doua: extinderea reducerilor de taxe în favoarea bogaților și a afacerilor pe care le-a inițiat în primul său mandat și care expiră în 2025. Donald Trump anunță în interviu că vrea să reducă în continuare impozitul pe profit, în prezent la 21%, pentru a-l crește la 20, apoi la 15%.
A treia: vânătoarea de străini considerați responsabili pentru scăderea salariilor și pierderea locurilor de muncă, în detrimentul populației negre americane pe care o țintește electoral.
A patra: creșterea puterii de cumpărare a americanilor prin: creșterea forajelor de petrol și gaze în Statele Unite. Este confirmarea Americii poluante.
Pe plan economic, o revenire a lui Donald Trump ar pune economia mondială sub tensiune: tensiuni comerciale, tensiuni migratorii, tensiuni financiare cu o explozie a datoriei publice, tensiuni de mediu prin promovarea extracției și consumului de hidrocarburi.
Extrem de important este abandonarea subvențiilor pentru energiile regenerabile și acordarea de stimulente pentru dezvoltarea de noi foraje petroliere.
Folosind sloganul „drill, baby, drill” în discursul său de închidere , la convenția republicană de la Milwaukee, Trump promite zile bune pentru combustibilii fosili, ale căror emisii de gaze cu efect de seră fac din Statele Unite primul vinovat istoric al crizei de mediu la nivel mondial (și al doilea emițător actual , în spatele Chinei).
Potrivit unui sondaj al Universității Yale mai mult de două treimi dintre americani recunosc realitatea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, Trump a redus la minimum gravitatea crizei mediului, atunci când nu o respinge definitiv
Republicanii au adoptat la convenție programul pe care Donald Trump și JD Vance îl vor apăra în speranța recuceririi Casei Albe. Documentul , dedicat „bărbaților și femeilor uitați ai Americii”, nu menționează mediul înconjurător. În ceea ce privește secțiunea privind politica energetică, aceasta ignoră orice formă de energie regenerabilă. Dimpotrivă, programul cere încetarea măsurilor „verzi” , descrise drept „socialiste”.
Donald Trump este și împotriva energiei eoliene, convins că „ucide toate păsările”,și se angajează să deblocheze sursele de energie ale Americii, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazul, pentru a asigura accesibilitatea pentru familii și securitatea din întreaga lume, făcând națiunea americană autosuficientă
În ceea ce privește programul neoficial al partidului său întocmit de aliații săi, Proiectul 2025 , acesta se adresează climatului doar pentru a anunța anularea măsurilor de mediu luate în ultimii trei ani de administrația Biden. În special, el intenționează să abroge programele federale de combatere a schimbărilor climatice și legile care oferă scheme de finanțare și stimulente fiscale în favoarea surselor regenerabile. În ceea ce privește agricultura, care reprezintă 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării această foaie de parcurs ultraconservatoare estimează că sectorul „nu ar trebui să acorde prioritate problemelor incidente, precum problemele de mediu, în detrimentul producției agricole.
Un extras din cuvântarea lui Donald Trump cu prilejul convenției , preluat de agențiile de presă ca ” mostră” a ideilor posibilului viitor președinte ilustrează pe deplin concepția sa privind raportul dintre climă și politica energetică:
”Suntem aici astăzi pentru a introduce o nouă politică energetică americană care va dezlănțui milioane de locuri de muncă și trilioane de bogății. Timp de mai bine de 40 de ani, America a fost vulnerabilă în fața regimurilor străine care foloseau energia ca armă economică. Americanilor li s-a spus că națiunea lor ar putea rezolva această criză energetică doar impunând restricții draconice asupra producției sale. Dar acum știm că a fost un mit frumos dar greșit. […] Adevărul este că avem surse de energie aproape nelimitate. Conduși de noi inovații și tehnologii, suntem acum în pragul unei adevărate revoluții energetice.
Țara noastră este binecuvântată să dețină energie într-o abundență extraordinară, pe care nu o bănuim acum 5 ani și cu siguranță nici acum 10 ani. Avem aproape 100 de ani de gaze naturale și peste 250 de ani de cărbune frumos și curat. Suntem un producător de frunte de petrol și numărul 1 în producția de gaze naturale. Avem mult mai mult decât ne-am imaginat vreodată. Suntem cu adevărat la conducere. Și știi ce ? Nu vrem ca alte țări să ne ia suveranitatea și să ne spună ce să facem și cum să o facem. Acest lucru nu este probabil să se întâmple. Cu aceste resurse incredibile, administrația mea va căuta nu numai independența energetică americană pe care am urmărit-o atât de mult timp, ci și dominația energetică americană.” (sursa: https://www.unleashes –americas-energy-potential)
Contururile politicii de mediu a lui Donald Trump devin din ce în ce mai clare. Și promite să fie chiar mai brutal decât în timpul mandatului său anterior.
Donald Trump a oficializat-o deja: dezvoltarea combustibililor fosili va fi una dintre principalele sale priorități dacă reușește să revină la putere. În plus, birourile pentru energie regenerabilă ale Ministerului Energiei ar trebui închise. O măsură la care Donald Trump pare mai mult decât favorabil, după ce a descris recent public energiile regenerabile drept o „înșelătorie”.
Dincolo de industrie, această alegere ar avea un impact direct asupra vieții de zi cu zi a americanilor. Donald Trump, de exemplu, a dat asigurări că va abroga, în prima zi a noului său mandat, „recordul nebun al lui Joe Biden în ceea ce privește vehiculele electrice„. Și mai clar, în decembrie anul trecut, într-un mesaj de Crăciun fericit postat pe rețeaua sa Truth Social, Trump le-a urat pasionaților de mașini electrice, printre altele, să „se prăjească în iad”.
Un alt proiect emblematic: Trump ar dori să părăsească din nou acordul de la Paris, potrivit informațiilor raportate de asociații săi apropiați pentru The Guardian. Fostul președinte al Statelor Unite și-a retras deja țara din acest tratat, care vizează limitarea încălzirii globale la sub 1,5°C. Un acord la care Joe Biden s-a alăturat în cele din urmă simbolic când a venit la putere.
Republicanii așteaptă, de asemenea, victoria favoritului lor pentru a putea inversa Legea privind reducerea inflației, o lege adoptată în august 2022, sub Joe Biden. Votul asupra acestui text a făcut posibilă mobilizarea a 369 de miliarde de dolari pentru a sprijini industria ecologică în următorii zece ani. De exemplu, aceasta vizează crearea de locuri de muncă în sectoarele producției de energie solară, eoliană și baterii.
În foaia sa de parcurs „Proiectul 2025”, se propune reducerea semnificativă a finanțării pentru Biroul de Justiție pentru Mediu al Agenției pentru Protecția Mediului. Chiar mai ofensiv, el intenționează ca Donald Trump să folosească un ordin executiv pentru a „remodela Programul SUA pentru Cercetare privind Schimbarea Globală (USGCRP)”.
Acest program independent, finanțat de guvern, reunește sute de oameni de știință, care produc evaluările climatice naționale. Acestea oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului cunoștințelor privind schimbările climatice și evaluează impactul acestora asupra oamenilor și ecosistemelor. Rapoartele lor au servit drept bază încă din anii 1990 pentru adoptarea legilor și bugetelor de mediu.
Proiectul de ordin executiv ar necesita o „analiză critică” a celei de-a șasea evaluări naționale a climei, care urmează să aibă loc în 2026, și respingerea tuturor lucrărilor științifice privind schimbările climatice efectuate de administrația Biden.
Programul anti-climat și anti-mediu al lui Donald Trump se întărește odată cu alegerea lui JD Vance ca candidat republican la vicepreședinție. Vance a numit în mod public energia verde o „fantezie”.
Deloc optimiste concluziile analizei programului dlui Donald Trump dar să nu excludem contextul electoral în care s-au expus ideile.
Altfel spus, una este înainte de alegeri, alta este după alegeri.
Pentru investitori, acest lucru evidențiază importanța analizării în profunzime a reglementărilor și politicilor. Acest analiză poate ajuta la distingerea faptului că retorica și realitatea politică sunt, totuși, două lucruri diferite.
În timp ce campania lui Trump pare să indice dorința de a demonta inițiativele ESG ( environment,social governance), realitatea deseori prezintă o imagine mai nuanțată.
Astfel, există părerea că, după primele momente, schimbările radicale vor fi mai puțin numeroase decât ne-am putea teme.
De exemplu, think tank-ul conservator „The Heritage Foundation” s-a angajat să-și promoveze „Proiectul 2025 7 ”, al cărui scop este dezmembrarea politicilor de mediu ale președintelui Joe Biden, dar și istoricul Act de reducere a inflației (IRA). Punerea în practică a acestei dorințe deja pare extrem de dificilă deoarece o posibilă destrămare a politicilor ecologice ar afecta angajamentele financiare considerabile deja asumate de guvernul SUA și sectorul privat prin facilitățile IRA, este lege în plată și cheltuielile asociate sunt de miliarde. Demontarea unor astfel de politici înrădăcinate s-ar confrunta probabil cu o opoziție considerabilă și cu obstacole logistice.
Este motivul pentru care, există părerea că IRA lui Biden va rămâne intactă. Multe state republicane, în special, au beneficiat de investiții ESG. Texas ocupă primul loc în rândul statelor în ceea ce privește producția de energie curată, conform Environment Texas Research & Policy Center , demonstrând că beneficiile economice ale energiei regenerabile pot fi transpartizane.
Aproximativ trei sferturi din investițiile promise în producția de energie curată de la adoptarea IRA au fost îndreptate către state conduse de guvernatori republicani, potrivit unei note a analistului JP Morgan din 7 mai 2024. („2024 US Election Watch ”). De fapt, analiștii JP Morgan subliniază că statele republicane conduc prin exemplul când vine vorba de implementarea energiei curate și primesc 80% din toate finanțările, Georgia, Texas și Oklahoma fiind primii beneficiari. În 2023, Texas, urmat de Florida, este statul cu cele mai noi instalații fotovoltaice, depășind California pentru a doua oară în ultimii trei ani, potrivit notificării. Texas, Oklahoma și Iowa dețin primele trei locuri pentru instalațiile eoliene.
Un alt motiv pentru care se crede că Trump nu va face modificări la IRA este că o mare parte din subvențiile IRA vin sub formă de credite fiscale (neplafonate, în multe cazuri). O dezmembrare ar fi, prin urmare, însoțită de o creștere a taxelor, pe care republicanii evită în general să o facă.
Mai mult, istoria arată că factorii puternici ai tranziției energetice persistă, indiferent de partid care se află la putere. Capacitatea de energie curată a crescut în Statele Unite atât sub administrația republicană, cât și în cea democrată, cu rate de creștere ușor mai mari sub Trump decât sub Biden.
Aceste constatări sugerează că forțele pieței și progresele tehnologice, mai degrabă decât agendele politice, sunt cele care conduc la adoptarea energiei curate.
Motorii electrificării, aprovizionării cu energie curată și eficienței energetice sunt probabil să prevaleze pe termen lung chiar și fără sprijin politic și subvenții. Iar tehnologiile de energie regenerabilă, soluțiile de construcție și vehiculele electrice sunt deja competitive. În ultimii zece ani, costul energiei din surse solare și eoliene de pe uscat a scăzut cu mai mult de 80%, respectiv aproape 70% ( vezi : Agenția Internațională pentru Energie Renewables, publicat pe 29 august 2023), făcând aceste surse opțiuni viabile, indiferent de politică la nivel federal.
Deci, în timp ce unii investitori pot simți o presiune politică crescută pentru a-și reduce angajamentele ESG, impulsul general pentru o economie mai curată este puternic. Înrădăcinarea politicilor verzi actuale, investițiile financiare considerabile deja făcute și viabilitatea economică a tehnologiilor regenerabile sugerează că tendința către soluții cu emisii scăzute de carbon va continua și va face ca consecințele unui al doilea mandat Trump mai puțin dramatice decât sugerează retorica.
Evenimentele politice importante din SUA ne duc spre întrebarea dacă revenirea lui Donald Trump va fi o piedică în lupa împotriva încălzirii globale dar problema este mult mai amplă și nu se poate reduce doar la intențiile unui eventual nou președinte SUA
Este o problemă globală și cu implicații majore la nivelul Uniunii Europene.
Câteva din politicile Green Deal au avut efecte negative pe costuri (tranziția verde este un șoc inflaționist), iar aici vorbim în special de creșterea prețurilor energetice, care au redus competitivitatea industriilor europene. UE a pierdut deja o parte semnificativă din cota sa internațională de export, în special în favoarea Chinei.
Ideea Green Deal-ului european, oricât de atractivă ar fi și oricâte aplauze ar atrage, este însă retrogradă și anacronică, pentru că se bazează prea mult pe imaginea unei Uniuni Europene care se consideră centrul economiei globale.
În problema emisiilor de CO2, Asia a devenit principalul hub productiv al lumii, fapt ce reiese din geografia emisiilor de CO2 și din statistici precum următoarea: între 2011 și 2013, China a turnat cu 50% mai mult ciment decât au turnat SUA în întreg secolul 20.
Sigur, pe măsură ce alternativele vor deveni tot mai eficiente, în special din punct de vedere al costurilor, tranziția verde ar putea să accelereze și în țările emergente. Problema este că în timp ce UE estul face tranziția către sisteme nepoluante, restul economiilor emergente spun că nu își permit acest lux.
În această cheie a efectelor globale va trebui să fie analizată politica posibilului președinte Trump față de încălzirea globală căci, oricât de importantă ar fi aceasta, oricât de consecventă va fi cea a UE, mai există o forță, din ce în e mai puternică de la care se așteaptă o poziție clară și o acțiune coerentă. Această putere se numește BRICS.
