Unitățile de informații financiare din statele membre ar urma să folosească aceleași tipuri de formulare pentru solicitări, răspunsuri, informări spontane și cazuri transfrontaliere, iar datele primite ar putea fi transmise mai repede autorităților competente. Proiectele pregătite de Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului stabilesc drept opțiune implicită consimțământul general pentru distribuirea informațiilor, păstrând posibilitatea ca unitatea care le furnizează să limiteze utilizarea sau destinatarii.
Pe scurt
-
Proiectele introduc formulare comune pentru solicitările și răspunsurile dintre unitățile de informații financiare, informările trimise din proprie inițiativă, feedback și transmiterea cazurilor care privesc mai multe state membre.
-
Consimțământul general pentru transmiterea informațiilor către autoritățile competente ar fi selectat implicit, dar unitatea care furnizează datele ar putea limita destinatarii, scopul folosirii sau orice transmitere ulterioară.
-
Unitățile naționale și AMLA ar urma să folosească formulare separate pentru sesizarea Parchetului European atunci când analizele indică posibile infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii.
-
Formularele vor include câmpuri despre suspecți, companii, tranzacții, fluxuri financiare, prejudiciul estimat, investigațiile existente și măsurile urgente necesare pentru protejarea fondurilor sau a probelor.
-
Standardele trebuie adoptate de Comisia Europeană înainte de a deveni aplicabile. Regulile privind raportarea către Parchetul European sunt prevăzute pentru 10 iulie 2027, iar unele cerințe tehnice pentru 10 iulie 2028.
Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, AMLA, a pregătit un sistem comun pentru schimburile de informații dintre unitățile naționale care analizează tranzacțiile suspecte. Proiectul acoperă solicitările de informații, răspunsurile, comunicările trimise din proprie inițiativă, feedbackul și transmiterea datelor despre cazurile care au legături cu alte state membre.
În prezent, unitățile de informații financiare folosesc FIU.net pentru cooperarea transfrontalieră, dar structura și nivelul de detaliu al informațiilor diferă. Datele sunt adesea trimise prin anexe redactate în formate diferite, ceea ce poate produce răspunsuri incomplete și solicitări suplimentare înainte ca analiza să poată continua.
Noile formulare stabilesc informațiile minime care trebuie furnizate și câmpurile suplimentare care pot fi completate atunci când sunt relevante și disponibile. Acestea pot acoperi identitatea persoanelor și companiilor implicate, conturile și relațiile comerciale, tranzacțiile analizate, legăturile dintre participanți și motivele pentru care activitatea este considerată suspectă.
Formulare distincte sunt prevăzute pentru informațiile transmise spontan, solicitările adresate unei alte unități, răspunsurile la aceste solicitări, feedback, rapoartele transfrontaliere și comunicările transfrontaliere care conțin date selectate dintr-un raport privind o activitate suspectă. Toate aceste schimburi vor fi integrate în câmpurile FIU.net, fără ca formularele anexate standardelor să fie trimise separat ca documente.
Una dintre schimbările practice privește consimțământul necesar înainte ca informațiile primite de o unitate să poată fi transmise mai departe. Opțiunea implicită ar permite distribuirea către autoritățile naționale competente, precum autoritățile de aplicare a legii, și, atunci când au competență, către Parchetul European, Oficiul European de Luptă Antifraudă sau unitățile străine identificate în solicitare.
Unitatea care furnizează informațiile va putea în continuare să interzică transmiterea lor în afara unității destinatare sau să precizeze exact autoritățile care le pot primi. Alegerea unei variante mai restrictive ar trebui justificată atunci când regulile de confidențialitate permit explicarea motivelor.
Formularele vor preciza separat și scopul în care informațiile pot fi folosite. Proiectul diferențiază utilizarea pentru activități de informații și analiză de utilizarea în investigații sau de transmiterea către alte autorități. Restricțiile și condițiile suplimentare trebuie înscrise direct în secțiunea dedicată a formularului.
În cazul în care o unitate solicită informații cu intenția declarată de a le transmite unei anumite autorități pentru un scop precis, consimțământul ar putea fi considerat inclus în răspuns. Unitatea care furnizează datele își păstrează dreptul de a refuza sau de a limita această transmitere.
Solicitările urgente vor trebui să explice motivul urgenței. Atunci când o unitate cere suspendarea unei tranzacții sau înghețarea unor active, formularul trebuie să identifice tranzacțiile și conturile vizate, valoarea activelor și motivele care susțin intervenția. O solicitare nu ar trebui marcată urgentă atunci când autoritățile naționale au cerut deja aceleași informații prin alte canale.
Sistemul va permite și schimburi ulterioare legate direct de solicitarea sau informarea inițială. Unitățile vor putea cere date suplimentare, un consimțământ mai larg sau vor putea transmite evoluții noi fără să reintroducă informațiile care nu s-au schimbat.
Două alte proiecte stabilesc modul în care informațiile vor ajunge la Parchetul European. Primul se aplică unităților naționale atunci când analiza lor oferă motive rezonabile pentru a suspecta o infracțiune care intră în competența Parchetului European. Al doilea privește analizele comune coordonate de AMLA împreună cu unitățile din mai multe state membre.
Cele două formulare pentru Parchetul European au aceeași structură generală. Ele includ informații despre locul și perioada presupusei infracțiuni, prejudiciul estimat pentru interesele financiare ale Uniunii, persoanele și companiile suspectate, mecanismul operațional, fluxurile financiare, tranzacțiile principale și concluziile analizei.
Rapoartele vor trebui să indice dacă există deja o anchetă națională și dacă un procuror european delegat este implicat. Câmpurile pentru măsuri urgente pot semnala conturi sau tranzacții suspendate, termene care expiră și acțiuni necesare pentru a împiedica dispariția probelor sau transferarea fondurilor suspecte.
Unitățile și AMLA vor trebui să precizeze dacă informațiile trimise Parchetului European pot fi folosite fără restricții, în proceduri judiciare, pentru activități de informații sau în cooperarea penală cu state care nu participă la Parchetul European ori cu țări din afara UE. Pot fi impuse și alte restricții prevăzute de legislația europeană sau națională.
Informațiile structurate ar urma să fie transmise într-un format care poate fi procesat automat, precum XML. Parchetul European va putea introduce datele în sistemele sale de gestionare a cazurilor fără reintroducerea manuală a tuturor elementelor. Documentele justificative, registrele, evidențele bancare și alte materiale vor putea fi anexate și în formate care nu sunt procesabile automat.
Standardele nu impun obligații directe băncilor, avocaților, contabililor sau altor profesioniști care raportează activități suspecte. Ele reglementează schimbul de informații între autorități și modul în care analizele acestora sunt transmise Parchetului European.
Proiectele au fost transmise Comisiei Europene și trebuie adoptate înainte de publicarea în Jurnalul Oficial. Pentru raportarea unităților naționale și a AMLA către Parchetul European este prevăzută data de 10 iulie 2027, în timp ce obligația de transmitere integrală în format procesabil automat ar urma să se aplice de la 10 iulie 2028.
Integrarea completă a formularelor pentru schimburile dintre unitățile naționale în FIU.net este prevăzută tot pentru 10 iulie 2028. Unele cerințe privind conținutul obligatoriu și formulele de consimțământ ar urma să fie folosite mai devreme, după intrarea în vigoare a regulamentului de punere în aplicare.
Unitățile de informații financiare sunt autorități naționale care primesc și analizează raportările privind activități și tranzacții suspecte. Ele nu stabilesc răspunderea penală și nu pronunță condamnări, dar pot transmite rezultatele analizelor către autoritățile competente atunci când identifică indicii de spălare a banilor, finanțare a terorismului sau infracțiuni asociate.
Parchetul European investighează și urmărește penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, printre care fraudele cu fonduri europene, corupția și anumite fraude transfrontaliere privind taxa pe valoarea adăugată. Noile formulare sunt destinate cazurilor în care analiza financiară indică posibile infracțiuni aflate în competența sa, fără ca transmiterea unui raport să stabilească vinovăția persoanelor menționate.