Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene au prezentat o nouă comunicare privind ajutorul umanitar, într-un context în care sistemul internațional de asistență este afectat simultan de războaie, crize prelungite, atacuri asupra lucrătorilor umanitari și reduceri de finanțare.
Documentul propune o schimbare de abordare în politica umanitară europeană, construită pe trei direcții: protejarea accesului umanitar și a lucrătorilor din teren, creșterea eficienței fiecărui euro cheltuit și extinderea parteneriatelor cu state membre, instituții financiare, sector privat, filantropii, organizații internaționale și actori locali.
Pe scurt
-
239 de milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar în 2026, față de 31 de milioane în 2006, potrivit datelor citate de Comisie.
-
Finanțarea umanitară globală actuală poate ajuta mai puțin de jumătate dintre persoanele aflate în nevoie.
-
Uniunea Europeană vrea să folosească mai sistematic diplomația, dialogurile politice, misiunile externe și coordonarea cu statele membre pentru a obține acces umanitar și respectarea dreptului internațional umanitar.
-
Lanțurile de aprovizionare reprezintă aproximativ 60-80% din cheltuielile umanitare globale, iar Comisia vrea achiziții comune, depozite partajate, date comune, prepoziționarea stocurilor și folosirea instrumentelor digitale.
-
Comunicarea nu stabilește singură o creștere a finanțării. Bugetul anual pentru ajutor umanitar este decis de Parlamentul European și Consiliu, prin procedura bugetară.
Comisia descrie noul pachet ca răspuns la o presiune acumulată asupra sistemului umanitar internațional. Crizele din Gaza, Ucraina, Sudan și alte zone de conflict au crescut masiv nevoile, în timp ce fondurile disponibile au devenit insuficiente, iar livrarea ajutorului este tot mai dificilă.
În 2026, 239 de milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară, potrivit Organizației Națiunilor Unite, față de 31 de milioane în 2006. Numărul persoanelor strămutate forțat sau aflate în căutare de azil s-a dublat în ultimul deceniu și a ajuns la 117,3 milioane în 2025.
Comisia afirmă că, în acest context, Uniunea Europeană trebuie să rămână un donator umanitar „fiabil și predictibil”, dar și să schimbe modul în care lucrează. Obiectivul declarat este ca ajutorul să ajungă mai rapid, mai eficient și mai sigur la persoanele aflate în nevoie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană continuă să apere demnitatea persoanelor care au nevoie de ajutor și a celor care își riscă viața pentru a le sprijini. Ea a afirmat că pachetul urmărește livrarea mai eficientă a ajutorului vital „chiar și în cele mai dificile medii” și construirea rezilienței pentru reducerea dependenței de ajutor.
Prima direcție a pachetului este protecția. Comisia și Înaltul Reprezentant vor să întărească diplomația umanitară a Uniunii Europene, astfel încât aceasta să devină o componentă mai clară a politicii externe europene. Instrumentele avute în vedere includ dialoguri politice, dialoguri privind drepturile omului, demersuri diplomatice, mediere, acțiuni în foruri multilaterale și coordonare între Comisie, Serviciul European de Acțiune Externă, reprezentanții speciali ai UE și statele membre.
Comisara europeană pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib, a spus că diplomația umanitară este modul în care valorile sunt transformate în acțiune. Ea a descris-o ca instrument pentru asigurarea accesului lucrătorilor umanitari, protejarea civililor și livrarea ajutorului atunci când dialogul politic s-a prăbușit.
Comisia indică și creșterea violenței împotriva lucrătorilor umanitari. În declarația sa, Lahbib a afirmat că, anul trecut, peste 300 de lucrători umanitari au fost uciși, aproape 200 au fost răniți și peste 100 au fost răpiți, majoritatea fiind personal local. Programul „Protect Aid Workers”, lansat deja în mai multe țări, ar urma să fie extins la nivel global pentru îngrijirea și sprijinirea victimelor și supraviețuitorilor atacurilor.
Pachetul include și lansarea inițiativei SHIELD, Sexual and Reproductive Health in Emergencies and Life in Dignity, menită să îmbunătățească accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă în crize și să consolideze sprijinul pentru supraviețuitorii violenței de gen.
A doua direcție este eficiența. Comisia susține că sistemul umanitar trebuie să facă mai mult cu resurse mai puține, în special prin reformarea lanțurilor de aprovizionare. Documentele Comisiei arată că organizațiile umanitare au dezvoltat adesea lanțuri paralele de achiziție, transport și depozitare, ceea ce produce fragmentare, duplicări și costuri mai mari.
Noua abordare propune achiziții comune, recunoașterea reciprocă a unor decizii de achiziție, depozite și transporturi partajate, prepoziționarea stocurilor înainte de crize, folosirea unor platforme logistice comune, date interoperabile și soluții digitale, inclusiv inteligență artificială, cu garanții pentru protecția datelor.
Lahbib a spus că logistica reprezintă 60-80% din cheltuielile umanitare și că fiecare euro economisit prin reducerea risipei logistice poate fi folosit pentru hrană sau vaccinuri. Ea a susținut și extinderea asistenței în numerar, afirmând că, la același nivel de finanțare, ajutorul cash poate ajunge la 30% mai multe persoane decât ajutorul în bunuri.
Comisia vrea și o implicare mai mare a actorilor locali. Lahbib a anunțat o țintă de 25% pentru localizarea finanțării până în 2027, mai mult decât dublu față de anul trecut. Potrivit noii abordări, partenerii internaționali ar urma să explice în propunerile de finanțare cum sunt implicați actorii locali și comunitățile afectate în proiectarea și livrarea asistenței.
A treia direcție este parteneriatul. Comisia afirmă că nu există soluții strict umanitare pentru crize care sunt alimentate de conflict, schimbări climatice, guvernanță slabă și fragilitate. De aceea, ajutorul de urgență ar trebui conectat mai sistematic cu dezvoltarea, pacea, reziliența, investițiile și stabilizarea.
Documentul privind abordarea integrată a fragilității afirmă că fragilitatea poate fi instrumentalizată de actori ostili pentru câștig geopolitic și poate afecta securitatea și prosperitatea Uniunii Europene. Comisia propune analize comune, cadre flexibile pentru țări extrem de fragile, coordonare mai bună între serviciile UE și statele membre și implicarea instituțiilor financiare internaționale, sectorului privat, organizațiilor ONU, Crucii Roșii, societății civile și actorilor locali.
În 2026, bugetul umanitar al Uniunii Europene a pornit de la aproximativ 1,9 miliarde de euro. După mobilizarea a 345 de milioane de euro din rezerve suplimentare, bugetul curent este de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Uniunea Europeană și statele membre au furnizat, împreună, aproximativ 35% din finanțarea umanitară globală în 2025.
Comisia precizează însă că noua comunicare nu decide nivelul viitor al finanțării umanitare. Acesta este stabilit anual de Parlamentul European și Consiliu, prin procedura bugetară. Pentru următorul cadru financiar multianual, discuțiile sunt în curs, iar nivelul ambiției pentru ajutorul umanitar european va depinde de decizia autorității bugetare.
Noua comunicare privind ajutorul umanitar vine la cinci ani după documentul european precedent privind acțiunea umanitară, publicat în 2021. Între timp, războiul din Ucraina, crizele din Gaza și Sudan, creșterea numărului de persoane strămutate, atacurile împotriva personalului umanitar și presiunea asupra finanțării au schimbat contextul în care acționează Uniunea Europeană.
Pachetul nu este doar o declarație de principii. El este însoțit de documente de lucru privind diplomația umanitară, lanțurile de aprovizionare și fragilitatea, care arată că executivul european încearcă să transforme ajutorul umanitar dintr-o reacție de urgență într-un instrument mai integrat al politicii externe, al rezilienței și al securității europene.