Valoarea neregulilor privind bugetul UE a crescut la 2,1 miliarde de euro, deși numărul cazurilor a scăzut

Neregulile raportate în legătură cu veniturile și cheltuielile bugetului Uniunii Europene au implicat 2,1 miliarde de euro în 2025, cu 12,8% mai mult decât în anul anterior, deși numărul cazurilor a scăzut la 13.010. Raportul anual al Comisiei Europene arată că evoluția a fost determinată în principal de creșterea sumelor asociate neregulilor care nu au fost clasificate drept fraudă.

Raportul Comisiei include atât neregulile clasificate drept frauduloase, cât și cazurile în care au fost încălcate regulile fără ca autoritățile să stabilească sau să suspecteze existența unei fraude.

O neregulă poate apărea atunci când un beneficiar nu respectă condițiile unui program, declară incorect anumite cheltuieli, încalcă regulile privind achizițiile publice sau primește o sumă la care nu avea dreptul. Clasificarea drept fraudă presupune existența unei suspiciuni sau constatări privind un comportament intenționat.

Din totalul de 13.010 cazuri raportate în 2025, 986 au fost clasificate drept frauduloase. Acestea au reprezentat 7,6% din numărul total al neregulilor și au implicat 274,3 milioane de euro.

În 2024 fuseseră raportate 1.456 de cazuri clasificate drept frauduloase. Scăderea la 986 reprezintă o reducere de 32%.

Valoarea asociată cazurilor frauduloase s-a redus cu 49,2% față de anul anterior. Comisia explică faptul că indicatorul poate varia puternic de la un an la altul, deoarece câteva dosare cu impact financiar ridicat pot modifica semnificativ totalul.

Numărul neregulilor neclasificate drept fraudă a scăzut mai puțin, de la aproximativ 12.625 în 2024 la 12.024 în 2025. Valoarea lor a crescut însă la 1,82 miliarde de euro, cu 38,2%.

Comparativ cu media ultimilor cinci ani, numărul acestor cazuri a fost cu aproximativ 1% mai mic, dar valoarea financiară a fost cu 28,2% mai mare.

Creșterea totalului la 2,1 miliarde de euro a fost determinată în principal de neregulile neclasificate drept fraudă în domeniul resurselor proprii tradiționale ale UE. Acestea sunt în special taxele vamale colectate de statele membre și transferate bugetului european.

În domeniul veniturilor au fost raportate 4.390 de nereguli, cu o valoare de 824,7 milioane de euro. Dintre acestea, 285 de cazuri au fost clasificate drept frauduloase și au implicat 85,4 milioane de euro.

Celelalte 4.105 cazuri vamale nu au fost clasificate drept fraudă, dar valoarea lor a ajuns la 739,3 milioane de euro.

Numărul total al cazurilor privind veniturile vamale a fost cu 13% sub media ultimilor cinci ani. Valoarea totală a fost însă cu 26% peste media aceleiași perioade.

Cele mai frecvente probleme vamale au vizat clasificarea sau descrierea incorectă a mărfurilor, valoarea declarată, originea bunurilor și contrabanda.

În cazurile clasificate drept frauduloase, declararea incorectă a valorii mărfurilor a produs cel mai mare impact financiar, cu 22,7 milioane de euro. Originea sau țara de expediere declarată incorect a implicat 21 de milioane de euro.

Contrabanda a fost cea mai frecventă formă de fraudă vamală raportată, cu 72 de cazuri și 11,4 milioane de euro implicați.

În neregulile neclasificate drept fraudă, declararea incorectă a valorii a produs cel mai mare impact financiar, de 398 de milioane de euro. Clasificarea sau descrierea greșită a mărfurilor a fost cea mai frecventă încălcare, cu 1.765 de cazuri.

China, Statele Unite și India au fost principalele țări de origine ale mărfurilor afectate de nereguli. Încălțămintea sport a fost categoria de bunuri cu cea mai mare valoare financiară implicată.

În domeniul cheltuielilor au fost raportate 8.620 de nereguli cu o valoare totală de 1,27 miliarde de euro. Dintre acestea, 701 cazuri au fost clasificate drept frauduloase și au implicat 188,8 milioane de euro.

Celelalte 7.919 cazuri, cu o valoare de 1,08 miliarde de euro, nu au fost clasificate drept fraudă.

Cea mai mare parte a cheltuielilor analizate este gestionată împreună de Comisie și statele membre. În această categorie au fost raportate 7.821 de cazuri, cu o valoare de 1,17 miliarde de euro.

Politica de coeziune și pescuit a concentrat cea mai mare parte a sumelor raportate în cheltuielile gestionate împreună cu statele. Au fost înregistrate 3.489 de nereguli cu o valoare de 899,2 milioane de euro.

Dintre acestea, 337 au fost clasificate drept frauduloase și au implicat 160,6 milioane de euro. Restul de 3.152 de cazuri au fost nereguli neclasificate drept fraudă și au însumat 738,6 milioane de euro.

În agricultură au fost raportate 4.272 de nereguli cu o valoare totală de 264,5 milioane de euro. Dintre acestea, 295 de cazuri au fost clasificate drept frauduloase și au implicat 21,8 milioane de euro.

Raportul indică documentele justificative false și cererile false între cele mai frecvente forme de fraudă în plățile agricole directe și proiectele de dezvoltare rurală.

În politica de coeziune, neregulile clasificate drept frauduloase au vizat frecvent documentele justificative, nerespectarea contractelor și neimplementarea activităților finanțate.

Primele cazuri raportate pentru perioada bugetară 2021–2027 arată vulnerabilități în proiectele privind digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, eficiența energetică, cercetarea și inovarea.

Dezvoltarea și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii și proiectele privind furnizarea apei potabile au atras atenția prin valoarea financiară a neregulilor frauduloase raportate.

Raportul subliniază că ratele reduse de detectare nu înseamnă automat că există mai puține fraude. Ele pot indica și controale slabe, capacitate administrativă insuficientă sau raportare incompletă.

În mod similar, un număr mare de cazuri raportate poate reflecta existența unor mecanisme de control mai active și o capacitate mai bună de identificare a problemelor.

Datele nu includ în mod complet toate fraudele privind Mecanismul de redresare și reziliență și taxa pe valoarea adăugată, deoarece statele membre nu au aceeași obligație de raportare către Comisie ca în cazul fondurilor gestionate în comun.

Aceste cazuri pot apărea însă în investigațiile Parchetului European și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă.

Parchetul European a deschis 1.740 de investigații în principalele domenii bugetare în 2025, fără a include 290 de investigații privind TVA în tabelul sectorial comparativ. Alte date din raport indică 2.030 de investigații deschise în total atunci când sunt incluse și cazurile de TVA.

Cele mai multe investigații ale Parchetului European au pornit de la informațiile primite de la autoritățile naționale. Acestea au generat 1.661 de dosare, în timp ce 208 au pornit de la persoane sau entități private și 59 au fost deschise din proprie inițiativă.

OLAF a deschis 254 de investigații în 2025. Dintre acestea, 89 au pornit de la informații furnizate de instituțiile și organismele UE, 79 de la entități private, iar 65 din inițiativa proprie a Oficiului.

Comisia arată că prevenirea a înregistrat cele mai mari îmbunătățiri în ultimii ani. Detectarea unei probleme înainte de plata banilor poate evita proceduri lungi și costisitoare de recuperare.

În fondurile gestionate împreună cu statele membre, măsurile de detectare timpurie au împiedicat plata nejustificată a peste 579 de milioane de euro în perioadele analizate pentru agricultură și coeziune.

În ultimii zece ani, recomandările financiare ale OLAF și măsurile ulterioare ale Comisiei au împiedicat cheltuirea nejustificată a peste 658 de milioane de euro.

Recuperarea banilor după producerea fraudei rămâne mai dificilă. Între 2015 și 2025, aproximativ 180 de milioane de euro au fost recuperate în urma procedurilor penale privind fondurile gestionate împreună cu statele.

În aceeași perioadă, procedurile administrative au permis recuperarea, retragerea sau corectarea a aproximativ 5 miliarde de euro în aceeași categorie de fonduri.

În urma recomandărilor OLAF, Comisia și statele membre au recuperat aproape 825 de milioane de euro în toate modurile de gestionare a bugetului în perioada analizată.

Raportul constată că informațiile privind sancțiunile sunt incomplete. Statele au furnizat date despre pedepsele aplicate pentru aproximativ jumătate dintre cazurile frauduloase închise în perioada 2015–2025.

În cele mai multe cazuri penale raportate au fost aplicate închisoarea sau amenzile proporționale. Excluderea condamnaților de la accesul viitor la subvenții europene a fost folosită mai rar, iar sancțiunile penale și administrative au fost rareori combinate.

Comisia recomandă statelor să transmită rapid cazurile de tentativă de fraudă către procurori, chiar atunci când plata a fost oprită înainte ca bugetul să suporte o pierdere.

Autoritățile naționale sunt invitate să folosească mai mult analiza riscurilor, instrumentele informatice și controalele asupra tranzacțiilor deja efectuate.

Raportul cere și cooperare deplină cu OLAF și Parchetul European, inclusiv raportarea fără întârziere a suspiciunilor de infracțiuni și acces rapid la informațiile despre fonduri și venituri.

Raportul acoperă bugetul anual al UE, fondurile gestionate împreună cu statele membre, taxele vamale, cheltuielile administrate direct de Comisie și unele programe pentru state candidate sau partenere.

Datele provin din sistemele de raportare ale statelor membre, contabilitatea Comisiei, rapoartele OLAF și ale Parchetului European și informații suplimentare furnizate instituțiilor europene.

Sursele nu acoperă aceleași domenii și perioade și nu sunt complet comparabile. Unele investigații apar în datele OLAF sau EPPO înainte ca autoritățile naționale să le poată introduce în sistemele de raportare ale Comisiei.

Raportul pentru 2025 folosește pentru prima dată o structură care urmărește întregul circuit antifraudă: prevenirea, detectarea, investigarea și urmărirea penală, recuperarea banilor, sancțiunile și raportarea rezultatelor.

Comisia pregătește o revizuire mai amplă a arhitecturii europene antifraudă, care poate conduce la modificarea regulilor aplicabile OLAF, Parchetului European și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii.