Comisia Europeană va prezenta în octombrie un nou cadru european pentru reziliența climatică, într-un moment în care căldura extremă, inundațiile și seceta afectează tot mai direct infrastructura de transport. Ursula von der Leyen a reluat anunțul la Connecting Europe Days și l-a legat de obiectivul mai larg al unei Uniuni europene a transporturilor, în care rețelele naționale să funcționeze ca un sistem transfrontalier integrat. Cadrul climatic nu a fost încă publicat, iar detaliile sale juridice și financiare vor deveni cunoscute odată cu prezentarea oficială.
Pe scurt
-
Comisia intenționează să prezinte în octombrie un nou cadru european pentru reziliența climatică, care va aborda riscurile la care sunt expuse infrastructurile și teritoriile europene.
-
Von der Leyen spune că infrastructura de transport trebuie proiectată de la început pentru temperaturi extreme, inundații, niveluri mai ridicate ale mării și perioade de secetă.
-
Președinta Comisiei cere dezvoltarea unei Uniuni europene a transporturilor și finalizarea rețelei transeuropene TEN-T prin eliminarea legăturilor lipsă și a blocajelor dintre sistemele naționale.
-
Comisia estimează că finalizarea TEN-T ar putea majora PIB-ul european cu 2,4% până în 2050, echivalentul a aproximativ 467 de miliarde EUR. Este o estimare de impact, nu un câștig deja realizat.
-
Cele peste 50 de miliarde EUR pentru transport prin Connecting Europe Facility în viitorul buget european reprezintă o propunere a Comisiei pentru cadrul financiar 2028–2034, nu o alocare deja aprobată.
Von der Leyen a plasat reziliența infrastructurii între cele trei direcții pe care le consideră necesare pentru viitorul transportului european. Prima este finalizarea conexiunilor din interiorul pieței unice, a doua dezvoltarea și producerea în Europa a noilor tehnologii de transport, iar a treia adaptarea rețelelor la un mediu climatic și geopolitic mai volatil. În această ultimă categorie, ea a menționat perturbările feroviare provocate de căldură, drumurile și tunelurile închise de inundații și nivelurile foarte scăzute ale apei care afectează navigația pe marile căi navigabile.
Comisia prezintă integrarea rezilienței încă din faza de proiectare drept o schimbare de abordare. Exemplul oferit la Connecting Europe Days este aeroportul Milano Malpensa, unde investiții europene sunt folosite pentru protejarea infrastructurii critice împotriva inundațiilor, în timp ce porturile europene trebuie să se adapteze creșterii nivelului mării și schimbării condițiilor hidrologice. Mesajul este că infrastructura construită astăzi trebuie evaluată în raport cu condițiile climatice pe care le va întâlni peste mai multe decenii.
Anunțul cadrului nu a apărut pentru prima dată la evenimentul dedicat transporturilor. În discursul privind starea Uniunii din septembrie, von der Leyen anunțase deja că documentul va fi prezentat în octombrie și că unul dintre elementele sale va fi identificarea a 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii din Europa și evaluarea riscurilor și a nivelului la care acestea trebuie gestionate. Intervenția de la Connecting Europe Days adaugă însă infrastructura de transport drept unul dintre domeniile concrete în care Comisia vrea să aplice această logică.
Cadrul este legat și de intenția Comisiei de a aborda diferența dintre pierderile provocate de dezastre și acoperirea prin asigurări. În prezentarea priorităților pentru 2026, executivul european a indicat și crearea unei Climate Insurance Alliance, argumentând că o proporție mare a pierderilor provocate de catastrofe rămâne neasigurată și ajunge în cele din urmă să fie suportată de bugetele publice. Acest instrument și cadrul de reziliență sunt inițiative distincte, chiar dacă fac parte din aceeași abordare privind adaptarea la schimbările climatice.
În transport, von der Leyen a cerut finalizarea rețelei transeuropene TEN-T, concepută pentru a lega căile ferate, drumurile, porturile, aeroporturile și terminalele europene într-un sistem coerent. Problema identificată de Comisie nu este doar existența infrastructurii în fiecare stat, ci persistența unor conexiuni lipsă, standarde diferite și blocaje la granițe care împiedică rețeaua să funcționeze ca un sistem continental.
Președinta Comisiei a folosit legătura feroviară Lisabona–Madrid pentru a ilustra această problemă. Cele două capitale aflate la puțin peste 600 de kilometri distanță nu au în prezent o conexiune feroviară directă competitivă, iar obiectivul prezentat este ca timpul de călătorie să ajungă la aproximativ cinci ore în 2030 și la aproximativ trei ore în 2034, pe măsură ce sunt finalizate noile legături de mare viteză din Peninsula Iberică. Aceste date sunt obiective de infrastructură, nu timpi deja disponibili pasagerilor.
Comisia atribuie finalizării TEN-T și un efect economic substanțial. Estimarea citată de von der Leyen indică o posibilă creștere a PIB-ului european cu 2,4% până în 2050, echivalentă cu aproximativ 467 de miliarde EUR. Cifra reprezintă impactul proiectat al finalizării rețelei și depinde de implementarea investițiilor prevăzute, astfel încât nu poate fi prezentată ca un beneficiu deja obținut.
Pentru finanțarea transporturilor, von der Leyen a reiterat propunerea Comisiei de a pune la dispoziție peste 50 de miliarde EUR prin Connecting Europe Facility în următorul cadru financiar multianual. Suma ar reprezenta mai mult decât dublul nivelului actual de finanțare, potrivit discursului său, dar face parte din propunerea pentru bugetul UE 2028–2034. Nivelul final al fondurilor va depinde de negocierile dintre statele membre și Parlamentul European și nu este decis prin discursul de la Connecting Europe Days.
O parte a finanțării viitoare este legată și de mobilitatea militară și de infrastructura cu utilizare duală. Propunerea Comisiei pentru următorul buget prevede multiplicarea substanțială a componentei de mobilitate militară din Connecting Europe Facility, pe fondul încercării UE de a permite deplasarea mai rapidă a personalului și echipamentelor militare și de a adapta poduri, căi ferate, porturi și alte infrastructuri pentru utilizări civile și de securitate. Această componentă este parte a negocierii bugetare și nu trebuie confundată cu un program deja finanțat la nivelul propus pentru perioada de după 2027.
A doua direcție din discurs privește noile tehnologii. Von der Leyen a indicat aproximativ 26.000 de camioane cu emisii zero aflate în prezent pe drumurile europene și un posibil nivel de aproximativ 400.000 până în 2030. Pentru a face posibilă o asemenea creștere, Comisia consideră necesară dezvoltarea coridoarelor transfrontaliere de încărcare de mare putere, astfel încât transportatorii să nu depindă de 27 de sisteme naționale incompatibile sau insuficient conectate.
Un argument similar este aplicat vehiculelor autonome. Potrivit discursului, 18 state membre au convenit în această vară să coopereze la zone de testare transfrontaliere de mari dimensiuni, cu principii comune privind autorizarea și coordonarea procedurilor. Obiectivul declarat este ca noile tehnologii să poată fi testate la scară europeană, fără ca fiecare traversare a unei frontiere să necesite un proces complet separat.
Transportul apare și în contextul extinderii Uniunii. Von der Leyen a indicat Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest drept spații care trebuie conectate mai strâns la infrastructura europeană înaintea unei eventuale viitoare aderări. În cazul Moldovei, ea a menționat sprijinul european pentru conexiuni noi și modernizate cu România, într-o încercare de a reorienta infrastructura unei țări ale cărei rețele au fost construite istoric în principal spre est.
Intervenția nu anunță însă un nou proiect româno-moldovean și nici o nouă alocare financiară specifică pentru România. Menționarea legăturilor dintre cele două țări este folosită ca exemplu al politicii de conectare a statelor candidate la TEN-T și la piața europeană. Proiectele concrete, valoarea finanțării și calendarul lor trebuie urmărite în actele și deciziile individuale de finanțare.
Conceptul de „Uniune a transporturilor” folosit de von der Leyen trebuie înțeles, în acest stadiu, ca obiectiv politic. Nu a fost prezentată o nouă structură instituțională sau un act legislativ cu această denumire. Discursul reunește sub această formulă finalizarea TEN-T, infrastructura pentru transport electric și autonom, reziliența climatică, conectarea statelor candidate și investițiile transfrontaliere.
Cadrul pentru reziliență climatică va fi următoarea etapă concretă. Documentele Comisiei indică prezentarea sa în octombrie și intenția de a evalua vulnerabilitățile teritoriale, responsabilitatea pentru gestionarea riscurilor și instrumentele de adaptare. Până la publicarea propunerii, nu sunt stabilite forma juridică finală, obligațiile care ar putea reveni statelor sau operatorilor de infrastructură și eventualele surse suplimentare de finanțare.