Uniunea Europeană a construit bazele transformării digitale, dar ritmul actual nu este suficient pentru ca obiectivele din 2030 să fie atinse fără o accelerare majoră a investițiilor, reformelor și coordonării între statele membre. Raportul State of the Digital Decade 2026 al Comisiei Europene arată o Europă care progresează în conectivitate, servicii publice și adoptarea inteligenței artificiale, dar care rămâne vulnerabilă prin dependențe tehnologice, lipsă de specialiști IT, capacitate insuficientă de calcul și decalaje persistente între state, companii și cetățeni.
Pe scurt
-
96,8% dintre gospodăriile din UE au acoperire 5G de bază, dar rețelele 5G de mare capacitate, fibra până la locuință și 5G standalone avansează prea lent pentru nevoile industriei, AI și serviciilor digitale moderne.
-
Aproape 20% dintre companiile europene folosesc inteligență artificială, în creștere cu 48% față de anul anterior, dar ținta pentru 2030 este de 75% dintre întreprinderi.
-
Doar 60,4% dintre europeni au competențe digitale de bază, iar specialiștii IT reprezintă 5% din ocuparea forței de muncă, jumătate din ținta de 10% pentru 2030.
-
Cetățenii susțin o Europă digitală mai autonomă: 82% vor reducerea dependenței de tehnologii din afara UE, 85% susțin investiții în servicii digitale dezvoltate și controlate în Europa, iar 92% cer protecție mai puternică pentru copii online.
Raportul Comisiei descrie digitalizarea ca pe o problemă de competitivitate, securitate și democrație, nu doar ca pe o modernizare tehnologică. Europa are nevoie de conexiuni rapide, centre de date, cipuri, cloud, inteligență artificială, servicii publice digitale și oameni capabili să folosească aceste instrumente. Fără ele, întreprinderile rămân mai puțin productive, administrațiile mai lente, iar infrastructurile critice mai dependente de furnizori din afara Uniunii.
Comisia spune că 2025 a ridicat miza digitală din trei motive. Rivalitatea tehnologică globală s-a intensificat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și tensiunile geopolitice au făcut infrastructurile digitale mai sensibile, iar inteligența artificială a trecut de la experiment la folosire pe scară largă. În același timp, decalajul de productivitate al UE față de Statele Unite rămâne aproape de 20%, iar Comisia îl leagă în mare parte de diferențele în producerea și adoptarea tehnologiilor digitale.
Cifrele arată o imagine amestecată. Pe de o parte, adoptarea tehnologiilor avansate de către companii se mișcă în direcția bună. Ponderea întreprinderilor care folosesc cloud, analiză de date sau inteligență artificială a ajuns la 63,2% în 2025, iar IMM-urile cu cel puțin un nivel de bază al intensității digitale au urcat la 71,4%. Pe de altă parte, obiectivul european este ca 75% dintre companii să folosească tehnologii precum AI, cloud sau data analytics până în 2030, iar unele componente sunt departe de acest prag.
Inteligența artificială este exemplul cel mai vizibil. Utilizarea AI de către întreprinderi a crescut rapid, de la 13,5% în 2024 la aproape 20% în 2025, dar raportul estimează că, fără măsuri suplimentare, ținta de 75% nu va fi atinsă înainte de 2035. Pentru companiile mici, obstacolul nu mai este doar lipsa de interes. Multe firme nu au date curate, competențe interne, infrastructură, consultanță juridică și capacitate organizațională pentru a transforma un test de AI într-un proces real de business.
Comisia arată că firmele care s-au gândit să folosească AI, dar nu au adoptat-o, invocă în primul rând lipsa de expertiză, neclaritatea consecințelor juridice și temerile privind protecția datelor. Pentru un IMM, asta înseamnă că problema nu este doar cumpărarea unui instrument digital, ci integrarea lui în contabilitate, producție, vânzări, logistică, relația cu clienții sau gestiunea documentelor, fără riscuri juridice și fără costuri imposibil de suportat.
Cloud-ul arată aceeași diferență între progres și țintă. În 2025, 46,7% dintre întreprinderile europene foloseau servicii cloud intermediare sau sofisticate, dar ținta pentru 2030 este de 75%. Diferența dintre firmele mari și IMM-uri rămâne mare: cloud-ul este folosit de 78% dintre companiile mari, dar de numai 46% dintre IMM-uri. Comisia avertizează că, fără sprijin practic, consultanță și reducerea riscului de blocare la un singur furnizor, multe firme mici vor rămâne utilizatori de servicii digitale de bază, nu actori capabili să folosească AI și date la scară.
Datele sunt o altă frână. Ponderea companiilor care folosesc data analytics a crescut la 39,9% în 2025, dar, fără acțiuni suplimentare, ținta de 75% ar fi atinsă abia în 2047. Comisia identifică trei probleme: lipsa accesului la seturi de date de calitate, fragmentarea regulilor și riscurile legate de jurisdicția datelor, în special atunci când acestea sunt stocate sau controlate de companii supuse legislației unor state terțe.
În infrastructură, Europa pare bine plasată dacă ne uităm doar la 5G de bază. Acoperirea a ajuns la 96,8% dintre gospodării. Problema este că 5G de bază nu este același lucru cu rețeaua de care au nevoie industria, transportul conectat, medicina la distanță sau aplicațiile AI cu latență redusă. Acoperirea în banda 3,4-3,8 GHz, asociată cu 5G de mare capacitate, este de 74,8% la nivelul gospodăriilor, iar în zonele rurale rămâne în jur de 33%.
Raportul arată și că 5G standalone, forma de rețea care permite servicii avansate, precum network slicing, latență foarte mică și rețele private industriale, este mult mai puțin dezvoltată în UE decât în alte economii avansate. Ponderea stațiilor 5G standalone în totalul stațiilor mobile este de 20,9% în Uniune, față de 36,2% în Statele Unite, 34,8% în China, 26,3% în Japonia și 26,2% în Coreea de Sud. Pentru utilizatori, diferența se vede în calitatea conexiunii, iar pentru companii se vede în capacitatea de a folosi servicii industriale digitale avansate.
Fibra până la locuință avansează, dar nu suficient. Acoperirea FTTP a ajuns la 74,1% dintre gospodării în 2025, față de 69,2% în 2024. În zonele rurale, acoperirea este de 62,6%. Comisia estimează că, fără acțiuni suplimentare, acoperirea completă cu fibră până la locuință ar fi atinsă abia în 2050. Această întârziere contează deoarece fibra este infrastructura de bază pentru cloud, AI, servicii publice digitale, 5G și 6G.
În cipuri, decalajul este strategic. UE deține aproximativ 8,8-9% din veniturile globale ale lanțului valoric al semiconductorilor, departe de obiectivul de 20% pentru 2030. Comisia notează că veniturile europene din lanțul valoric al semiconductorilor au crescut de la 53 de miliarde de euro în 2019 la 93 de miliarde de euro în 2025 și ar putea ajunge la 143 de miliarde de euro în 2030. Totuși, piața globală crește și ea foarte rapid, iar investițiile masive din Statele Unite, China, Coreea de Sud și Taiwan riscă să mențină Europa într-o poziție dependentă.
Computing capacity devine una dintre cele mai importante probleme ale viitorului digital european. AI are nevoie de centre de date, cipuri, energie, cloud, edge computing și infrastructuri sigure. Comisia arată că UE deținea în 2025 aproximativ 20% din capacitatea globală a centrelor de date, în timp ce Statele Unite aveau 42%. Cererea europeană de capacitate nouă de data centre a atins un nivel record, iar oferta nu ține pasul pentru al treilea an consecutiv.
În paralel, edge nodes, centrele de calcul mai apropiate de locul unde se produc datele, avansează mai bine. La finalul anului 2025, erau estimate 7.451 de noduri edge climatice neutre și foarte sigure în UE, iar ținta de 10.000 ar putea fi atinsă în 2028, cu doi ani înainte de termen. Problema este că nodurile edge nu înlocuiesc centrele mari de date. Ele sunt utile pentru aplicații rapide, cu latență redusă, dar AI avansată are nevoie și de capacitate masivă de calcul centralizată.
Competențele digitale rămân una dintre cele mai importante slăbiciuni. În 2025, 60,4% dintre europeni aveau cel puțin competențe digitale de bază. Este o creștere față de 2023, dar obiectivul este de 80% până în 2030. La ritmul actual, Comisia estimează că ținta ar fi atinsă abia în 2037. Persoanele vârstnice, cele cu nivel scăzut de educație, oamenii din zone rurale, persoanele cu dizabilități și cei aflați în afara pieței muncii rămân mai expuși riscului de excluziune digitală.
Deficitul de specialiști IT este și mai dur. UE avea în 2025 aproximativ 10,5 milioane de specialiști ICT, reprezentând 5% din ocuparea forței de muncă. Ținta pentru 2030 este de 20 de milioane de specialiști, adică 10% din ocupare. Fără schimbări suplimentare, obiectivul ar fi atins abia în 2052. În plus, femeile reprezintă numai 19,5% dintre specialiștii ICT, o pondere neschimbată față de 2024.
Această lipsă de oameni lovește direct competitivitatea. AI, cloud, cybersecurity, data management, software, servicii publice digitale și infrastructuri critice au nevoie de specialiști. Companiile pot primi finanțare și pot cumpăra tehnologie, dar dacă nu au oameni care să o implementeze, să o securizeze și să o adapteze la procesele reale, digitalizarea rămâne la nivel de proiect pilot.
Raportul insistă și pe riscurile sociale ale digitalizării. În 2025, 55,9% dintre europenii cu vârste între 16 și 74 de ani au declarat că au fost expuși online la conținut neadevărat sau îndoielnic, în creștere față de 2023. În rândul tinerilor între 16 și 24 de ani, ponderea ajunge la 66,3%. Expunerea la mesaje ostile sau degradante a crescut la 39,7% pentru populația generală și la 53% pentru tineri.
Eurobarometrul arată că cetățenii înțeleg miza. 87% consideră că manipularea online, dezinformarea, ingerința externă, conținutul generat de AI și deepfake-urile sunt o amenințare pentru democrație. 92% spun că protejarea copiilor și tinerilor online trebuie să fie o prioritate pentru UE. În același timp, 80% cred că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie reglementată cu atenție, chiar dacă asta înseamnă constrângeri pentru dezvoltatori.
Sprijinul public pentru o Europă digitală mai autonomă este ridicat. 82% dintre europeni cred că UE ar trebui să își reducă dependența de tehnologii digitale din țări terțe, iar 85% susțin prioritizarea investițiilor în servicii digitale dezvoltate și controlate în Europa. 58% ar fi dispuși să treacă la un furnizor digital european chiar dacă ar plăti puțin mai mult, mai ales pentru securitate, protecția datelor și reducerea dependenței de actori din afara UE.
Comisia leagă aceste cifre de viitorul buget european. Statele membre au inclus în foile lor naționale de parcurs pentru Deceniul Digital 1.934 de măsuri, cu o valoare totală de 289,3 miliarde de euro, dintre care 205,9 miliarde din bugete publice. Aproape jumătate din finanțarea publică inclusă în aceste planuri riscă însă să se încheie până la finalul lui 2026, ceea ce poate încetini transformarea digitală dacă nu există continuitate prin viitorul buget multianual, fondul european pentru competitivitate și planurile naționale și regionale.
Un studiu economic al Comisiei arată că investițiile digitale prin Mecanismul de redresare și reziliență au efecte mai mari decât multe alte tipuri de cheltuieli publice. Aproximativ 148,8 miliarde de euro alocate digitalizării prin RRF ar putea genera până în 2030 un impact economic global de 302,3 miliarde de euro, iar în interiorul UE un impact de 219,2 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, fiecare euro investit digital generează aproximativ 1,5 euro în economia UE și 2 euro la nivel global.
Cele mai mari efecte vin din digitalizarea serviciilor publice, digitalizarea companiilor și competențele digitale. Asta înseamnă că banii investiți în administrații online, servicii publice mai rapide, firme capabile să folosească tehnologie și oameni mai bine pregătiți nu rămân doar într-un sector IT îngust. Ei circulă prin economie, cresc productivitatea, stimulează industria, serviciile profesionale, educația, construcțiile, comerțul și lanțurile de aprovizionare.
Comisia cere statelor membre să își actualizeze foile naționale de parcurs până la finalul lui 2026 cu măsuri concrete și finanțate. Recomandările vizează cipuri, cloud, AI, centre de date, 5G standalone, 6G, cabluri submarine, cybersecurity, competențe digitale, specialiști IT, servicii publice digitale, identitate digitală, interoperabilitate și protecția copiilor online.
Europa nu mai pornește de la zero, dar trebuie să treacă de la strategie la execuție. Fără scară, viteză și coerență, transformarea digitală poate rămâne fragmentată între state, regiuni, companii mari și IMM-uri, orașe și zone rurale. Cu investiții coordonate, infrastructură europeană, reguli mai simple și competențe digitale mai largi, UE poate transforma digitalizarea dintr-un decalaj strategic într-un avantaj economic și democratic.