Președintele Consiliului European, António Costa, vrea ca liderii UE să ajungă până la sfârșitul lui 2026 la un acord asupra bugetului european pentru perioada 2028–2034, pe care îl descrie drept cea mai importantă decizie aflată în fața Uniunii în acest an. Costa spune că aproximativ un an va fi apoi necesar pentru pregătirea regulilor și structurilor administrative care trebuie să permită începerea noului buget fără întreruperi în 2028.
Pe scurt
-
António Costa consideră că acordul politic asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 trebuie încheiat până la sfârșitul lui 2026.
-
Președintele Consiliului European estimează că aproximativ un an va fi necesar după acord pentru pregătirea cadrului legislativ și administrativ la nivel european și național.
-
Costa avertizează că o întârziere poate perturba finanțarea pentru agricultori, companii, studenți, cercetători și inovatori.
-
El spune că viitorul buget trebuie să păstreze finanțarea pentru agricultură, regiuni, cercetare și tranzițiile verde și digitală, dar să reflecte mai mult noile priorități privind apărarea, securitatea și competitivitatea.
-
Costa leagă negocierile bugetare de obiective mai largi privind pregătirea europeană pentru apărare până în 2030, competitivitatea, sprijinul pentru Ucraina și extinderea UE.
António Costa a plasat negocierile pentru viitorul buget european în centrul agendei politice pe care intenționează să o discute cu liderii statelor membre în noul său tur anual al capitalelor europene. Președintele Consiliului European spune că, dintre deciziile importante care trebuie luate în acest an, acordul asupra cadrului financiar multianual pentru 2028–2034 are prioritate.
Termenul indicat de Costa este sfârșitul lui 2026. Argumentul său este unul de calendar: după încheierea negocierilor politice, Uniunea și statele membre ar avea nevoie de aproximativ un an pentru adoptarea și pregătirea regulilor și mecanismelor administrative necesare înainte ca următoarea perioadă bugetară să înceapă în 2028.
În lipsa acestui interval, Costa avertizează asupra riscului unor perturbări în finanțarea programelor europene. El menționează explicit agricultorii, întreprinderile, studenții, cercetătorii și inovatorii printre cei care ar putea fi afectați dacă noul sistem nu este pregătit la timp.
Viitorul buget trebuie, în viziunea sa, să mențină funcțiile tradiționale ale finanțării europene, inclusiv sprijinul pentru agricultură, dezvoltarea regiunilor, cercetare și tranzițiile verde și digitală. În același timp, Costa spune că structura cheltuielilor trebuie să reflecte schimbarea priorităților Uniunii și indică apărarea, securitatea și competitivitatea printre domeniile care trebuie să capete o importanță mai mare.
Această repoziționare ridică inevitabil problema resurselor disponibile. Costa subliniază că bugetul european funcționează cu resurse finite și că o mare parte a veniturilor sale provine din contribuțiile naționale ale statelor membre, pe care spune că vrea să le mențină în limite rezonabile.
Din acest motiv, președintele Consiliului European consideră că un pachet de noi resurse comune va trebui să facă parte din acordul final. El nu precizează în articol ce tipuri de venituri noi susține și nici nivelul la care ar trebui stabilite contribuțiile naționale.
Costa spune că discuțiile dintre lideri au avut până acum un caracter constructiv și se declară încrezător că va putea fi găsit un echilibru între prioritățile Uniunii, capacitatea statelor de a finanța bugetul și obiectivele pentru următoarea perioadă.
Negocierea bugetului este legată în articol de o agendă europeană mai amplă. Costa consideră că actualul context geopolitic cere o Uniune mai puternică, mai rezilientă și mai autonomă, iar apărarea ocupă un loc important în această schimbare.
Președintele Consiliului European reia obiectivul UE de a-și crește decisiv nivelul de pregătire pentru apărare până în 2030. El indică întărirea industriei europene de apărare, reducerea dependențelor strategice și dezvoltarea comună a capacităților militare prioritare drept componente ale acestei politici.
Costa insistă ca această creștere a investițiilor în apărare să fie realizată prin cooperare între state, pentru a evita duplicarea programelor și risipa resurselor. În viziunea sa, efortul de reînarmare trebuie să contribuie la securitatea colectivă europeană și nu să producă o fragmentare între sisteme naționale.
Sprijinul pentru Ucraina rămâne legat de această agendă. Costa spune că pacea în Europa a fost afectată de agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și include sprijinul pentru Kiev printre temele pe care le va discuta cu liderii europeni.
Competitivitatea reprezintă celălalt pilon pe care Costa îl asociază autonomiei strategice. El spune că UE urmărește reducerea poverii administrative pentru companii, mobilizarea investițiilor private, dezvoltarea firmelor europene, finalizarea pieței unice și consolidarea lanțurilor de aprovizionare.
La acestea se adaugă diversificarea relațiilor comerciale, accesul la materii prime critice și dezvoltarea unor surse de energie curate, produse în Europa și disponibile la costuri accesibile.
Costa leagă aceste obiective de agenda „One Europe, One Market”, convenită de Consiliul European, pentru care indică rezultate concrete până la sfârșitul lui 2027. El prezintă competitivitatea nu numai ca răspuns la presiunile geopolitice, ci și ca instrument pentru reducerea costurilor suportate de cetățeni, crearea unor locuri de muncă de calitate și întărirea economiei sociale de piață.
Extinderea Uniunii este menționată împreună cu apărarea, competitivitatea și Ucraina printre principalele subiecte ale discuțiilor pe care Costa intenționează să le aibă în capitalele europene.
Turul capitalelor face parte dintr-un angajament pe care Costa spune că l-a luat după alegerea sa la conducerea Consiliului European: să viziteze în fiecare an fiecare stat membru și să aibă discuții bilaterale cu liderii naționali înaintea noii perioade politice.
El prezintă aceste vizite drept o modalitate de a afla direct prioritățile și preocupările fiecărui guvern și de a integra diferențele dintre state în pregătirea agendei Consiliului European. Pentru actualul ciclu de discuții, bugetul 2028–2034 va ocupa însă poziția centrală.
Cadrul financiar multianual stabilește limitele și prioritățile generale ale cheltuielilor Uniunii pentru mai mulți ani și oferă baza pentru programele europene finanțate în perioada respectivă. Următorul cadru trebuie să acopere anii 2028–2034.
António Costa nu prezintă în articol o poziție privind suma totală a viitorului buget și nici împărțirea fondurilor între principalele politici. Poziția sa privește în primul rând calendarul negocierii și necesitatea de a integra în buget prioritățile mai noi privind apărarea, securitatea și competitivitatea.
Termenul de la sfârșitul lui 2026 prezentat de Costa este un obiectiv politic susținut de președintele Consiliului European, nu un acord deja încheiat între statele membre. Negocierile dintre liderii UE trebuie să stabilească forma finală a viitorului buget și modul în care acesta va fi finanțat.