Autoritatea Bancară Europeană spune că simplificarea regulilor bancare din Uniunea Europeană nu poate funcționa fără supraveghere aplicată mai uniform între statele membre. Raportul EBA pentru 2025 privind convergența supravegherii arată că autoritățile naționale au făcut progrese în apropierea practicilor de control, dar că diferențele rămase pot afecta stabilitatea financiară, aplicarea regulilor și concurența corectă în piața unică.
Pe scurt
-
EBA a publicat raportul pentru 2025 privind convergența supravegherii, ca parte a efortului de a face cadrul prudențial al UE mai eficient și mai simplu.
-
Raportul acoperă supravegherea prudențială, rezoluția bancară, protecția consumatorilor, finanțele digitale și, până la finalul lui 2025, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
-
În 2025, EBA a lucrat pe implementarea Basel III, reziliența operațională digitală, DORA, MiCA, pregătirea pentru crize bancare și combaterea fraudelor la plăți.
-
În 2026, prioritățile EBA vor fi implementarea reformelor Basel III, testarea cadrelor de rezoluție, supravegherea DORA și consolidarea supravegherii MiCA.
Raportul EBA pornește de la o problemă practică a pieței bancare europene: aceleași reguli trebuie aplicate în mod comparabil în toate statele membre. Dacă băncile sunt supravegheate diferit de la o țară la alta, simplificarea legislației poate produce rezultate inegale, iar instituțiile financiare pot ajunge să opereze într-o piață unică unde condițiile reale nu sunt identice.
Convergența supravegherii înseamnă apropierea modului în care autoritățile naționale verifică riscurile, evaluează băncile, aplică normele europene și reacționează la vulnerabilități. Pentru clienți, această uniformizare nu este doar o chestiune instituțională. Ea influențează siguranța depozitelor, protecția împotriva fraudelor, rezistența băncilor în crize și încrederea că aceleași standarde se aplică în întreaga Uniune Europeană.
EBA spune că o supraveghere puternică și consecventă poate susține simplificarea cadrului de reglementare. Ideea este că regulile pot fi mai eficiente și mai puțin greoaie doar dacă autoritățile au metode comune, înțeleg riscurile în același fel și intervin coerent. Fără această bază, reducerea complexității poate crea spații de interpretare diferită și poate slăbi aplicarea normelor.
Raportul acoperă toate domeniile principale din mandatul EBA: supravegherea prudențială, rezoluția bancară, protecția consumatorilor, finanțele digitale și, până la finalul anului 2025, combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Documentul descrie felul în care convergența este urmărită prin programe comune, metodologii de risc, evaluări, peer reviews, întrebări și răspunsuri, investigații privind încălcarea dreptului UE și formare profesională.
În supravegherea prudențială, Programul european de examinare a supravegherii pentru 2025 a avansat lucrările privind testarea rezilienței, reziliența operațională digitală și implementarea Basel III și a Regulamentului revizuit privind cerințele de capital, CRR3. Aceste reforme contează deoarece stabilesc cât capital trebuie să aibă băncile, cum sunt evaluate riscurile și cât de bine pot rezista instituțiile financiare la șocuri.
În zona de rezoluție și gestionare a crizelor, autoritățile au făcut progrese în pregătirea pentru bail-in, planificarea lichidității și îmbunătățirea capacității de colectare și folosire a datelor de evaluare. Aceste elemente devin importante când o bancă intră în dificultate. Scopul este ca autoritățile să poată interveni fără haos, să protejeze funcțiile critice și să reducă riscul ca problemele unei instituții să se transforme într-o criză mai largă.
Finanțele digitale au devenit un capitol central al supravegherii bancare. EBA a sprijinit implementarea Regulamentului privind piețele criptoactivelor, MiCA, și a Regulamentului privind reziliența operațională digitală, DORA. Autoritatea a lucrat și la consolidarea capacității de supraveghere pentru probleme precum calitatea datelor, dependențele de furnizori IT și riscurile tehnologice emergente.
Aceste riscuri nu sunt marginale pentru sistemul bancar. Băncile depind de infrastructuri digitale, furnizori de servicii cloud, sisteme de plăți, soluții de securitate cibernetică și date corecte. O defecțiune tehnologică, un atac informatic sau o dependență prost gestionată de un furnizor extern poate afecta servicii bancare de bază, de la plăți și acces la conturi până la continuitatea operațiunilor interne.
Raportul menționează și protecția consumatorilor. EBA a lucrat la dezvoltarea unei noi baze de date europene privind frauda la plăți și la inițiative de combatere a înșelătoriilor. Această zonă are impact direct asupra cetățenilor, deoarece digitalizarea plăților a extins și metodele prin care consumatorii pot fi păcăliți. O bază de date la nivelul UE poate ajuta autoritățile să identifice tipare, să reacționeze mai rapid și să coordoneze răspunsul la fraude transfrontaliere.
În combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, cooperarea în colegiile AML/CFT a fost consolidată, îmbunătățind coordonarea transfrontalieră. Această activitate are loc într-un moment de schimbare instituțională, deoarece atribuțiile europene în domeniu se mută treptat spre noua Autoritate pentru Combaterea Spălării Banilor, dar EBA a avut încă rol în acest domeniu până la finalul lui 2025.
Convergența supravegherii a fost susținută și prin instruirea autorităților. În 2025, EBA a organizat 25 de cursuri pentru peste 2.900 de participanți. Formarea comună ajută supraveghetorii naționali să aplice aceleași concepte, să folosească instrumente comparabile și să împărtășească bune practici. Într-un sistem financiar integrat, diferențele de expertiză pot deveni la fel de importante ca diferențele de reguli.
EBA subliniază și rolul investigațiilor privind încălcarea dreptului Uniunii. Acestea sunt folosite pentru a proteja integritatea și aplicarea consecventă a Single Rulebook, setul unic de reguli bancare al UE. Când o autoritate națională nu aplică dreptul european în mod corect, EBA poate interacționa cu autoritățile competente pentru ca acestea să ia măsuri de conformare.
Raportul face parte din campania EBA „Simplifying to strengthen”, prin care autoritatea încearcă să arate că simplificarea nu trebuie înțeleasă ca relaxare a supravegherii. Simplificarea poate reduce costuri inutile și suprapuneri, dar trebuie să păstreze standarde prudente, transparență și aplicare consecventă. În sectorul bancar, reguli mai simple pot deveni riscante dacă sunt aplicate neuniform sau dacă reduc capacitatea autorităților de a vedea riscurile la timp.
În 2026, EBA va continua convergența cu accent pe patru priorități: implementarea reformelor Basel III, dezvoltarea cadrelor de testare pentru rezoluție, întărirea supravegherii DORA și consolidarea supravegherii MiCA. Aceste priorități arată direcția în care se mută riscul bancar european: capital și reziliență, pregătire pentru crize, securitate operațională digitală și integrarea activelor crypto în cadrul de supraveghere.
Pentru piața unică, raportul transmite că stabilitatea financiară depinde nu doar de reguli comune, ci și de aplicarea lor comună. O bancă supravegheată mai lejer într-un stat membru poate crea avantaje competitive incorecte sau riscuri care trec granițele. O supraveghere mai uniformă reduce aceste diferențe și face mai credibilă promisiunea unei piețe bancare europene integrate.