Uniunea Europeană promite să mobilizeze 200 miliarde de euro pentru inteligență artificială până în 2030, dar riscă să rămână fără o imagine clară asupra banilor, a rezultatelor și a contribuției reale a statelor membre. Avertismentul apare într-o analiză publicată în ECA Journal de Mihails Kozlovs, membru al Curții de Conturi Europene, care spune că UE are obiective ambițioase în AI, dar rezultatele rămân în urma competiției globale.
Pe scurt
-
Comisia Europeană a lansat în 2025 inițiativa InvestAI, care urmărește mobilizarea a 200 miliarde de euro pentru AI până în 2030.
-
Doar 20 miliarde de euro ar urma să vină direct din finanțare UE, printr-un fond pentru AI gigafactories.
-
Doar 20% dintre companiile din UE folosesc AI, față de aproximativ 50-70% în Statele Unite și China.
-
Investițiile private în AI au ajuns în 2024 la 109,08 miliarde dolari în Statele Unite, față de 19,42 miliarde dolari în Europa.
-
Curtea de Conturi Europeană spune că UE are 27 de ecosisteme AI naționale, iar Comisia dispune de puține instrumente pentru a urmări investițiile și efectele politicilor naționale.
Analiza pornește de la un contrast puternic. Uniunea Europeană este lider global în reglementarea inteligenței artificiale, dar nu a reușit încă să construiască un ecosistem AI suficient de integrat, finanțat și rapid pentru a concura cu Statele Unite și China. Mihails Kozlovs scrie că AI este deja o tehnologie decisivă pentru economie, securitate internă și apărare, iar întârzierea Europei poate afecta creșterea economică și capacitatea strategică a UE.
Comisia Europeană a încercat să corecteze această întârziere prin InvestAI, lansată în 2025. Inițiativa urmărește mobilizarea a 200 miliarde de euro pentru investiții în AI între 2025 și 2030. Ea include un fond european de 20 miliarde de euro pentru AI gigafactories, instalații de mare capacitate pentru dezvoltarea și antrenarea noilor generații de modele AI.
Problema semnalată de Kozlovs este structura finanțării. Ținta de 200 miliarde de euro este un angajament politic foarte ambițios, dar doar o zecime din sumă este finanțare directă europeană. Restul depinde de investiții private și de bani naționali. Curtea de Conturi Europeană avertizase deja că UE se bazează în mare măsură pe statele membre pentru acoperirea deficitului de finanțare, dar nu este clar când, cum și în ce condiții vor fi disponibile aceste fonduri.
Monitorizarea este slabă. Potrivit articolului, nu se pot urmări clar nivelurile de finanțare națională și privată pentru AI în statele membre, deoarece politicile și bugetele sunt împărțite între ministere și programe sectoriale. Auditul Curții a arătat că mai puțin de jumătate dintre statele membre care au răspuns la sondaj, 9 din 20, aveau bugete specifice pentru strategiile naționale AI.
Acest lucru creează zone oarbe în imaginea europeană a investițiilor. Fără date clare, Comisia nu poate vedea dacă statele membre contribuie suficient, dacă banii se completează reciproc sau dacă finanțările sunt fragmentate în proiecte care nu construiesc un ecosistem european coerent.
Fragmentarea este una dintre criticile principale. Curtea a constatat că acțiunea UE a avut până acum un efect limitat în dezvoltarea unui ecosistem AI unic european. În practică, există 27 de ecosisteme naționale, iar statele membre diferă mult în modul în care își implementează politicile AI. Unele țări, precum Germania și Franța, au politici dezvoltate, în timp ce altele sunt abia la început.
Datele privind folosirea AI de către companii arată dimensiunea decalajului. În Uniunea Europeană, media este de 20%, adică doar una din cinci companii folosește tehnologii AI. În Statele Unite și China, nivelurile indicate în analiză sunt de două până la trei ori mai mari, aproximativ 50-70%.
Graficul din articol privind companiile europene arată și diferențe mari între statele membre. Danemarca este în frunte, urmată de Finlanda, Suedia, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos. La capătul opus se află state precum România, Polonia, Bulgaria și Grecia, unde ponderea firmelor care folosesc AI este mult mai scăzută.
Investițiile private arată un decalaj și mai puternic. Graficul bazat pe Stanford AI Index 2025 indică pentru 2024 investiții private de 109,08 miliarde dolari în Statele Unite, 19,42 miliarde dolari în Europa și 9,29 miliarde dolari în China. Chiar dacă Europa depășește China în acel an în datele prezentate, diferența față de Statele Unite este foarte mare.
Kozlovs amintește și estimări pentru 2023, când capitalul de risc în AI a fost de aproximativ 68 miliarde dolari în Statele Unite, 8 miliarde dolari în Uniunea Europeană și 15 miliarde dolari în China. Pentru companiile europene care dezvoltă modele generative, precum Aleph Alpha sau Mistral, accesul la capital devine esențial pentru a nu pierde cursa în fața firmelor americane.
Curtea de Conturi Europeană a criticat și sprijinul modest acordat în trecut IMM-urilor inovatoare în AI. Un exemplu din articol compară bugetul European Innovation Council din 2024, 256 milioane euro, cu peste 6 miliarde dolari alocați în Statele Unite pentru un scop comparabil.
O altă problemă este legătura slabă dintre cercetare și piață. Comisia a finanțat numeroase proiecte de inovare în AI, dar finanțarea și managementul au fost fragmentate, iar contribuția colectivă la ecosistemul european AI nu a fost monitorizată suficient. Proiectele AI din Horizon 2020 nu au atras cofinanțare privată peste media programului, iar ponderea proiectelor cu cereri de brevet a fost sub nivelul planificat.
Comisia a încercat să răspundă prin AI Continent Action Plan, aprobat în aprilie 2025. Planul se concentrează pe infrastructură AI de mare capacitate, acces la date, adoptarea AI în sectoare strategice, competențe și talente, plus simplificarea reglementării. A fost creat și European AI Office, care trebuie să lucreze cu statele membre prin AI Board pentru o abordare mai coordonată.
Kozlovs spune însă că rămân întrebări privind capacitatea acestei arhitecturi de a corecta rapid slăbiciunile. European AI Office poate ajuta, dar poziția sa ca unitate administrativă într-o organizație publică mare ridică îndoieli privind agilitatea și puterea sa de a schimba regulile jocului într-o piață foarte dinamică.
Analiza nu spune că reglementarea AI este inutilă. Dimpotrivă, recunoaște că Uniunea Europeană a făcut pași fără precedent prin AI Act pentru siguranță și protecția drepturilor. Dar avertismentul este că reglementarea nu oferă suficientă influență dacă Europa nu construiește și capacitățile industriale, financiare și tehnologice necesare.
AI Act a intrat în vigoare la 1 august 2024 și va deveni pe deplin aplicabil la 2 august 2026. Kozlovs spune că timpul va arăta dacă strategia de a deschide drumul prin reglementare va funcționa. Fără investiții serioase în infrastructură, date, modele, competențe și adoptare în companii, UE poate rămâne cu reguli avansate, dar cu prea puțini actori europeni capabili să concureze global.
Articolul plasează următorul cadru financiar multianual în centrul problemei. Viitorul buget al UE poate corecta slăbiciunile de proiectare și finanțare ale politicilor AI. Fondul european pentru competitivitate propus include 51 miliarde de euro pentru zona de leadership digital, cu AI printre priorități. Întrebarea este dacă acești bani vor fi folosiți mai coordonat decât finanțările anterioare.
Uniunea Europeană a stabilit devreme reguli pentru AI, dar competiția globală se decide și prin bani, infrastructură, date, companii capabile să crească rapid și folosire reală în economie. Datele prezentate de Curtea de Conturi Europeană arată că decalajul nu este doar tehnologic, ci și instituțional: UE are obiective comune, dar finanțări, strategii și capacități împărțite între 27 de sisteme naționale.
Pentru următorii ani, întrebarea este dacă InvestAI și AI Continent Action Plan pot transforma promisiunea de 200 miliarde de euro într-o investiție verificabilă, coordonată și folositoare pentru firmele europene. Fără această schimbare, Europa riscă să rămână un continent care reglementează AI mai repede decât reușește să o producă, să o finanțeze și să o folosească la scară.