Corporate Europe Observatory acuză Comisia Europeană că agenda de simplificare a legislației UE a fost construită printr-un acces disproporționat acordat companiilor și asociațiilor de afaceri, în timp ce sindicatele, organizațiile societății civile și alte voci de interes public au fost mult mai puțin prezente. Raportul ONG-ului stă la baza plângerii care a determinat Ombudsmanul European să deschidă o anchetă privind transparența reuniunilor „Reality Checks”.
Pe scurt
-
Corporate Europe Observatory spune că agenda de simplificare a Comisiei a devenit, în practică, o agendă de dereglementare.
-
Raportul susține că firmele și asociațiile de afaceri au dominat reuniunile Comisiei pe teme de simplificare și omnibus.
-
Potrivit ONG-ului, Valdis Dombrovskis a avut 26 de reuniuni despre „simplification” sau „omnibus”, dintre care 23 cu grupuri de afaceri.
-
Cabinetul lui Dombrovskis ar fi avut 189 de reuniuni de acest tip, dintre care 182 cu grupuri de afaceri.
-
CEO spune că mai multe „Reality Checks” din 2025 au avut participare covârșitoare a mediului de afaceri, inclusiv în domenii precum taxonomie, chimicale, AI, ePrivacy și cookie policy.
Raportul Corporate Europe Observatory descrie agenda de simplificare a Comisiei ca pe o schimbare majoră în modul în care sunt pregătite modificările legislative la nivel european. ONG-ul susține că simplificarea, prezentată oficial ca reducere a birocrației pentru companii, a devenit în multe dosare o cale de slăbire a unor reguli privind mediul, clima, drepturile sociale, drepturile digitale, protecția datelor, chimicalele și responsabilitatea corporativă.
Comisia Europeană susține că simplificarea urmărește reducerea poverii administrative și de raportare, fără diminuarea standardelor. Corporate Europe Observatory contestă această separare și afirmă că pachetele omnibus și consultările țintite au fost folosite pentru a modifica rapid legislația existentă, în special în direcția cerută de mediul de afaceri.
Raportul se concentrează pe trei canale prin care companiile ar fi influențat agenda Comisiei: reuniuni bilaterale cu comisarii și cabinetele lor, „Implementation Dialogues” și „Reality Checks”. Ultimele două forme de consultare au fost introduse pentru a identifica problemele de aplicare a legislației și oportunitățile de simplificare, dar CEO susține că ele au funcționat frecvent ca spații restrânse de acces pentru companii.
Una dintre cifrele centrale din raport privește reuniunile Comisiei pe temele „simplification” și „omnibus”. Potrivit Corporate Europe Observatory, Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil de coordonarea simplificării, a avut 26 de reuniuni despre aceste teme, dintre care 23 cu grupuri de afaceri. Cabinetul său ar fi avut 189 de reuniuni de acest tip, dintre care 182 cu grupuri de afaceri.
Raportul indică aceeași tendință și la alți comisari sau cabinete implicate în pachetele omnibus. CEO menționează, de exemplu, că toate cele 13 reuniuni ale comisarei Maria Luís Albuquerque pe teme de simplificare sau omnibus au fost cu grupuri de afaceri, la fel ca toate cele 8 reuniuni ale comisarului Michael McGrath și toate cele 3 ale comisarei Henna Virkkunen. În cazul lui Stéphane Séjourné, ONG-ul numără 14 din 16 reuniuni cu grupuri de afaceri, iar pentru cabinetul său 84 din 84.
Corporate Europe Observatory afirmă că această distribuție contează deoarece pachetele omnibus sunt principalul instrument folosit de Comisie pentru modificarea mai multor legi europene în același timp. În 2025, potrivit raportului, Comisia a propus 10 astfel de pachete, acoperind domenii precum sustenabilitatea corporativă, investițiile, Politica Agricolă Comună, midcaps, apărarea, chimicalele, digitalul, legislația de mediu, industria auto și siguranța alimentară.
Pentru CEO, problema nu este doar numărul întâlnirilor, ci și modul de pregătire a propunerilor legislative. Raportul afirmă că doar unul dintre cele 10 pachete omnibus, cel privind industria auto, a fost pregătit pe baza unei noi evaluări de impact. În rest, ONG-ul susține că lipsa evaluărilor de impact a crescut dependența Comisiei de informații furnizate de grupurile de afaceri.
Raportul critică și folosirea limitată a consultărilor publice deschise. Corporate Europe Observatory susține că două pachete omnibus au avut consultări publice deschise, trei au avut consultări restrânse cu participanți selectați și cinci au fost pregătite fără consultare scrisă. În această lectură, o parte importantă a pregătirii legislative s-a mutat către reuniuni țintite și discuții cu grupuri de interes selectate de Comisie.
„Reality Checks” sunt punctul cel mai sensibil al dosarului, deoarece aceste reuniuni sunt exceptate de la măsurile standard de transparență aplicabile întâlnirilor cu reprezentanți de interese. Comisia spune că ele sunt folosite pentru cereri directe și specifice de informații factuale, date sau expertiză. CEO susține că ele pot influența direct pregătirea propunerilor de simplificare fără ca publicul să știe cine a participat și ce argumente au fost prezentate înainte de publicarea propunerii.
Raportul oferă exemple de „Reality Checks” din 2025 în care participarea mediului de afaceri a fost dominantă. Pentru taxonomie, CEO numără 175 de entități de afaceri, 10 reprezentanți ai societății civile sau sindicatelor și 8 alți participanți. Pentru clasificarea, etichetarea și ambalarea chimicalelor, raportul indică 281 de entități de afaceri, 7 reprezentanți ai societății civile sau sindicatelor și 51 de alți participanți.
În domeniul digital, CEO susține că reuniunile privind cookie policy, AI, ePrivacy și securitatea cibernetică au fost de asemenea dominate de mediul de afaceri. Raportul indică 19 entități de afaceri și 3 reprezentanți ai societății civile sau sindicatelor pentru cookie policy, 10 entități de afaceri și 2 reprezentanți ai societății civile sau sindicatelor pentru AI, 23 de entități de afaceri și 4 reprezentanți ai societății civile sau sindicatelor pentru ePrivacy și 16 entități de afaceri și un singur reprezentant al societății civile sau sindicatelor pentru cyber.
Corporate Europe Observatory spune că unele reuniuni au avut participare de 100% din partea mediului de afaceri. În tabelul său, apar astfel de cazuri pentru acorduri de liber schimb, acces pe piață, scutiri fiscale pentru alcool, Industrial Decarbonisation Accelerator Act, o reuniune privind oțelul, o reuniune privind dispozitivele medicale și identitatea digitală europeană.
În comunicatul publicat după deschiderea anchetei Ombudsmanului, CEO afirmă că „Reality Checks” au fost introduse pentru a ajuta Comisia să dezvolte propuneri de simplificare, inclusiv legile omnibus, și că ele permit Comisiei să restrângă participarea la mediul de afaceri. ONG-ul susține că, deși aceste reuniuni pot avea importanță politică majoră, ele nu sunt supuse regulilor obișnuite de transparență.
Kenneth Haar, cercetător și campaigner la Corporate Europe Observatory, a acuzat Comisia că produce masiv propuneri de dereglementare și că este dispusă să ocolească propriile reguli de transparență. El a spus că nu există justificare pentru această practică și că speră ca Ombudsmanul să determine Comisia să introducă transparență deplină.
Haar a mai spus că, în prezent, Comisia participă la multe reuniuni opace cu lobbyiști corporativi, folosite pentru dezvoltarea unor noi propuneri de dereglementare. CEO a indicat pachetul omnibus privind chimicalele și pachetul digital omnibus drept exemple de propuneri controversate dezvoltate, potrivit ONG-ului, în parte prin „Reality Checks”.
Raportul este un document de advocacy și folosește termeni duri, precum „corporate capture” și „deregulation”. Acuzațiile sale trebuie citite în paralel cu poziția Comisiei, care prezintă agenda de simplificare ca pe o încercare de a reduce costurile și birocrația pentru companii, fără a reduce obiectivele politice sau standardele europene. Tocmai această diferență de interpretare este în centrul anchetei Ombudsmanului.
Ombudsmanul European a cerut Comisiei să explice cum se asigură că „Reality Checks” rămân cereri de informații factuale și nu devin consultări politice mai largi. Ombudsmanul a cerut și lista tuturor „Reality Checks” organizate în 2025 și 2026, documente care arată unde au fost menționate rezultatele acestor reuniuni și listele participanților pentru reuniunile care nu au fost făcute publice.
Dosarul arată o tensiune centrală în agenda economică actuală a UE. Comisia vrea să reducă birocrația pentru firme și să accelereze modificarea regulilor considerate prea greoaie, dar aceste schimbări pot afecta legislație care protejează mediul, consumatorii, lucrătorii, datele personale sau drepturile omului în lanțurile de aprovizionare.
Întrebarea care urmează să fie clarificată în ancheta Ombudsmanului este dacă reuniunile folosite de Comisie pentru simplificare sunt un instrument tehnic de colectare a informațiilor sau un canal de influență asupra legislației. Răspunsul Comisiei, cerut până la 18 septembrie 2026, va arăta cât de multă transparență acceptă instituția în faza în care ideile legislative sunt încă în lucru.