Miniștrii de finanțe din zona euro avertizează că Europa trebuie să finanțeze apărarea, energia, investițiile publice și competitivitatea fără să piardă controlul asupra deficitelor și datoriei publice. După reuniunea Eurogrupului din 9 iulie 2026, mesajul transmis este că stabilitatea bugetară rămâne esențială, dar agenda economică a zonei euro nu mai poate fi separată de inteligență artificială, digital finance, securitate energetică și geopolitică.
Pe scurt
-
Eurogrupul spune că economia zonei euro rămâne rezilientă, dar creșterea din 2026 este mai lentă decât se anticipase.
-
Deficitul agregat al zonei euro este estimat la 3,3% din PIB în 2026 și 3,5% în 2027.
-
Datoria publică este estimată să urce la 90,2% din PIB în 2026 și 91,2% în 2027.
-
Poziția fiscală a zonei euro este considerată potrivită dacă rămâne neutră sau ușor expansionistă, dar Eurogrupul spune că o relaxare mai mare în 2026 nu ar fi adecvată.
-
Eurogrupul își extinde programul de lucru către AI, digital finance, apărare, securitate energetică, competitivitate și rolul internațional al euro.
Economia zonei euro rămâne stabilă, dar funcționează într-un mediu mai dificil. Eurogrupul spune că înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu existau condiții pentru expansiune economică: inflație în curs de stabilizare în jurul țintei, condiții de finanțare favorabile și piețe ale muncii solide. Creșterea prețurilor la energie schimbă însă prognoza pentru 2026, cu efecte asupra creșterii și inflației.
Potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei, creșterea economică în 2026 va continua într-un ritm mai lent decât se anticipase, înainte de o revenire moderată în 2027. Inflația este estimată la 3,0% în 2026, din cauza prețurilor mai ridicate la energie, și ar urma să se apropie din nou de ținta de 2% în 2027.
Presiunea bugetară crește. Deficitul agregat al zonei euro este estimat la 3,3% din PIB în 2026 și 3,5% din PIB în 2027. Eurogrupul explică această evoluție prin activitatea economică mai slabă, creșterea cheltuielilor cu dobânzile și cheltuielile mai mari pentru apărare. Datoria publică este estimată să urce la 90,2% din PIB în 2026 și 91,2% în 2027.
Conflictul din Orientul Mijlociu a afectat direct cetățenii și firmele europene, mai ales prin energie. Majoritatea statelor membre au introdus măsuri de atenuare a impactului, cu un cost agregat până acum sub 0,1% din PIB. Eurogrupul cere ca aceste măsuri să fie temporare, țintite către gospodăriile vulnerabile și firmele afectate, și compatibile cu cadrul fiscal european.
Miniștrii de finanțe susțin în continuare obiectivele de decarbonizare pe termen lung. Argumentul economic este că reducerea dependenței de combustibili fosili poate diminua impactul bugetar și economic al viitoarelor șocuri energetice.
După o poziție fiscală considerată larg neutră în 2025, zona euro ar urma să aibă în 2026 o poziție ușor expansionistă. Aceasta este susținută de Mecanismul de redresare și reziliență, de creșterea cheltuielilor curente naționale și de investiții publice finanțate național, inclusiv în apărare.
Eurogrupul consideră adecvată o poziție neutră sau ușor expansionistă, dar spune clar că o poziție mai expansionistă în 2026 nu ar fi potrivită. În 2027, sub ipoteza neschimbării politicilor, poziția fiscală ar urma să fie larg neutră, cu investiții publice mai mari, în special pentru apărare, dar cu efect contractionist din încheierea RRF.
Mesajul pentru statele membre este disciplină bugetară combinată cu investiții. Eurogrupul cere respectarea traseelor de cheltuieli nete recomandate de Consiliu și încurajează statele aflate în risc de neconformare cu Pactul de Stabilitate și Creștere să ia măsuri suplimentare de consolidare.
În același timp, miniștrii vor să păstreze flexibilitatea pentru cheltuieli de apărare. Consiliul a activat clauza națională derogatorie pentru apărare pentru 14 state membre din zona euro. Eurogrupul ia notă și de propunerea de extindere a acestei flexibilități către măsuri care întăresc reziliența structurală a sistemului energetic european și accelerează tranziția de la combustibili fosili, fără a abandona sustenabilitatea fiscală.
Austria a fost discutată separat. Eurogrupul a salutat planul bugetar prezentat de Viena pentru 2027 și 2028 și a fost de acord cu evaluarea Comisiei că planul pentru 2027 este conform, deoarece creșterea cumulată proiectată a cheltuielilor nete este sub limita recomandată de Consiliu. Austria se află în procedură de deficit excesiv, iar traseul agreat urmărește încheierea acestei situații până în 2028.
Eurogrupul invită Austria să își aplice politica fiscală în 2027 în linie cu Pactul de Stabilitate și Creștere. Pentru 2028, deoarece planul a fost transmis excepțional de devreme, Comisia va evalua implementarea traseului de cheltuieli în toamna lui 2027. Austria este invitată să transmită un plan bugetar actualizat pentru 2028 până la 15 octombrie 2027, dacă apar schimbări semnificative.
Reuniunea nu s-a limitat la bugete. Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a spus că bugetele, datoria publică și regulile fiscale rămân centrul misiunii Eurogrupului, dar economia se schimbă mai rapid decât înainte. Competitivitatea, tehnologia, inteligența artificială, energia și geopolitica sunt tratate acum ca părți ale aceleiași realități economice.
Eurogrupul a discutat inteligența artificială cu Arthur Mensch, fondator și CEO al Mistral, una dintre cele mai importante companii europene de AI. Pierrakakis a spus că AI poate crește productivitatea, iar productivitatea este baza creșterii pe termen lung, competitivității și prosperității.
Miniștrii au discutat și riscurile AI pentru sistemul financiar. Inteligența artificială poate îmbunătăți managementul riscurilor, eficiența serviciilor financiare și reziliența împotriva atacurilor cibernetice, dar aceleași capacități pot fi folosite abuziv și pot crea vulnerabilități sistemice. Pierrakakis a amintit că European Systemic Risk Board și Single Supervisory Mechanism au atras atenția asupra riscurilor asociate modelelor AI de frontieră.
Dimensiunea strategică este la fel de importantă. Președintele Eurogrupului a spus că AI va influența competitivitatea și puterea economică în secolul XXI, iar Europa trebuie să creeze condițiile, capitalul și scara necesare pentru ca viitorii campioni globali AI să se nască, să crească și să rămână în Europa.
Eurogrupul a încheiat și un flux de lucru dedicat digital finance, prin adoptarea unei declarații comune. Mesajul este că Europa trebuie să folosească mai rapid oportunitățile oferite de digital finance pentru creștere, competitivitate și suveranitate economică. Piețele trebuie să conducă inovația, iar autoritățile publice trebuie să ofere cadru juridic clar, siguranță și garanții.
Pierrakakis a salutat și votul pozitiv din Parlamentul European privind euro digital. El a spus că euro digital este central pentru agenda de plăți retail și va oferi cetățenilor acces la o formă sigură și convenabilă de bani publici digitali, într-un peisaj financiar tot mai digital.
Noul program de lucru al Eurogrupului pentru următoarele 12 luni are patru priorități: coordonarea politicii fiscale, uniunea economiilor și investițiilor, competitivitatea și securitatea economică, și întărirea euro ca monedă internațională, digitală și strategică.
Eurogrupul va include mai sistematic în discuții finanțarea apărării, securitatea energetică și suveranitatea tehnologică. Pierrakakis a spus că miniștrii de finanțe trebuie să evalueze implicațiile macroeconomice și fiscale ale acestor schimbări, astfel încât deciziile să întărească stabilitatea și reziliența pe termen lung a economiei europene.
Rolul internațional al euro a fost un alt subiect al reuniunii. Potrivit prezentării Băncii Centrale Europene menționate de Pierrakakis, euro își consolidează poziția internațională în ciuda incertitudinii geopolitice. Eurogrupul consideră că întărirea rolului global al monedei depinde de fundamente economice solide, de progresul uniunii economiilor și investițiilor, de piața unică și de digital finance.
Eurogrupul va revizui politicile bugetare ale zonei euro în decembrie, pe baza opiniilor Comisiei privind proiectele de planuri bugetare pentru 2027. Mesajul politic al reuniunii este că stabilitatea rămâne baza economiei europene, dar competitivitatea va decide poziția Europei în economia globală.