O operațiune rusă de influență cunoscută sub numele Storm-1516 și-a concentrat tot mai mult activitatea asupra Franței și Germaniei după ce statele europene au preluat o parte mai mare din sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit unei investigații NewsGuard citate într-o analiză publicată de Center for European Policy Analysis, rețeaua a lansat din ianuarie 2025 cel puțin 34 de narațiuni false care vizau cele două țări, răspândite prin aproximativ 175.000 de postări și articole și văzute de 274 de milioane de ori numai pe X.
Pe scurt
-
Storm-1516 a răspândit 34 de narațiuni false care au vizat Franța și Germania din ianuarie 2025, potrivit NewsGuard, iar materialele au acumulat 274 de milioane de vizualizări numai pe X.
-
Mesajele urmăresc în principal să prezinte sprijinul pentru Ucraina drept o povară pentru economiile europene, un cost pentru cetățeni și un factor care ar apropia continentul de război.
-
Analiza CEPA descrie folosirea instrumentelor de inteligență artificială pentru producerea și amplificarea conținutului, în contextul în care UE identifică deja AI drept o componentă integrată a operațiunilor de manipulare informațională ruse și chineze.
-
Conținutul poate migra rapid între platforme cu regimuri diferite de supraveghere: X este o platformă online foarte mare sub Digital Services Act, în timp ce Telegram nu are aceeași desemnare și aceleași obligații suplimentare.
-
Autorii și instituțiile citate nu susțin că reglementarea poate elimina singură problema, iar analiza CEPA pune accent și pe jurnalism independent, verificarea informațiilor și alfabetizarea media.
Storm-1516 este o operațiune de influență atribuită de cercetători ecosistemului rusesc de propagandă și legată de activitățile fostei Internet Research Agency. Analiza NewsGuard publicată în februarie 2026 arată că, pe măsură ce sprijinul financiar și militar american pentru Ucraina s-a redus, operațiunea și-a mutat o parte importantă a atenției către aliații europeni care au devenit mai relevanți pentru susținerea Kyivului. Franța și Germania au fost vizate în special prin narațiuni construite pentru a afecta sprijinul public pentru continuarea ajutorului.
Cele 34 de narațiuni false identificate de NewsGuard între ianuarie 2025 și februarie 2026 au circulat în aproximativ 175.000 de postări și articole și au generat 274 de milioane de vizualizări numai pe X. Intensitatea a crescut în a doua jumătate a anului 2025, când NewsGuard a identificat 18 narațiuni care au acumulat 147 de milioane de vizualizări, față de 12 narațiuni și 97 de milioane de vizualizări în prima jumătate a anului.
Mesajele diferă ca formă, dar urmăresc o temă comună: sprijinul pentru Ucraina ar afecta nivelul de trai al europenilor, ar consuma resurse care ar trebui utilizate în interiorul statelor membre și ar crește riscul implicării directe a Europei în război. Franța și Germania sunt ținte importante tocmai pentru că au devenit actori centrali în sprijinirea Ucrainei și pentru că deciziile lor au o influență mare asupra politicii europene.
Analiza publicată de CEPA plasează această evoluție într-un context mai larg, în care producerea de conținut fals sau manipulator poate fi accelerată de instrumentele de inteligență artificială. Serviciul European de Acțiune Externă a constatat în propriile rapoarte că AI este deja integrată în operațiunile ruse și chineze de manipulare și ingerință informațională, fiind utilizată pentru producerea rapidă și la scară mare a imaginilor, înregistrărilor video și altor forme de conținut.
CEPA citează și utilizarea unor modele de inteligență artificială dezvoltate în China de către actori asociați unor operațiuni ruse de influență, prezentând fenomenul drept parte a unei cooperări digitale mai largi dintre Moscova și Beijing. Materialul nu susține însă existența unei structuri unice ruso-chineze care coordonează toate aceste campanii, iar exemplele descrise trebuie diferențiate între operațiuni ruse, sisteme tehnologice chineze și narațiuni care se pot suprapune.
O dificultate suplimentară pentru autoritățile europene este faptul că aceeași narațiune poate circula succesiv pe platforme aflate sub regimuri diferite de supraveghere. X este desemnată drept platformă online foarte mare în temeiul Digital Services Act și trebuie să evalueze și să reducă riscurile sistemice asociate serviciului său, inclusiv cele care pot afecta procesele civice și dezbaterea publică.
Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025 pentru încălcarea unor obligații de transparență privind marcajele de verificare, biblioteca de reclame și accesul cercetătorilor la date publice. În ianuarie 2026, Comisia a deschis o nouă investigație privind funcționalitățile Grok și a extins examinarea sistemelor de recomandare ale X, iar în iulie a acceptat un plan de măsuri corective pentru unele dintre problemele de transparență constatate.
Telegram se află într-o situație diferită. Serviciul nu este desemnat de Comisie drept platformă online foarte mare și, prin urmare, nu este supus setului suplimentar de obligații și supravegherii directe pe care DSA le aplică platformelor care depășesc pragul european pentru această categorie. Analiza CEPA susține că această diferență permite narațiunilor să migreze rapid din spațiile unde există o supraveghere mai puternică către servicii în care instrumentele europene de intervenție sunt diferite.
Problema este relevantă și pentru statele candidate din Balcanii de Vest, unde legislația europeană privind platformele digitale nu se aplică încă în același mod ca într-un stat membru. Analiza arată că mesajele folosite pentru a reduce sprijinul pentru Ucraina pot fi adaptate publicului local și transformate în argumente împotriva credibilității procesului de extindere, sugerând că o Uniune care ar obosi să sprijine Kyivul nu și-ar putea respecta nici promisiunile făcute statelor candidate.
CEPA folosește alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026 drept exemplu al limitelor unor asemenea campanii. Campania electorală a inclus conținut generat cu AI, imagini sintetice, activitate pe TikTok, X și Telegram și mesaje construite în jurul costurilor sprijinului pentru Ucraina. Rezultatul alegerilor a fost însă victoria clară a Tisza, partidul lui Péter Magyar obținând 141 dintre cele 199 de mandate și încheind cei 16 ani de guvernare Fidesz.
Analiza nu stabilește că mesajele de influență externă au determinat comportamentul electoral al alegătorilor maghiari și nici că rezultatul poate fi explicat prin succesul sau eșecul unei singure campanii informaționale. Cazul este folosit pentru a susține ideea că expunerea la conținut manipulator nu produce automat efectul politic urmărit și că reacția instituțiilor media, a societății civile și a actorilor politici contează în capacitatea publicului de a evalua asemenea mesaje.
Autoarea argumentează că reglementarea platformelor este necesară, dar insuficientă în absența unei reacții mai rapide în spațiul public. Jurnalismul independent, verificarea informațiilor, alfabetizarea media și capacitatea liderilor politici de a explica în termeni concreți de ce statele europene sprijină Ucraina sunt prezentate drept instrumente complementare măsurilor juridice și tehnice.
Pentru Uniunea Europeană, problema depășește astfel eliminarea unei postări sau sancționarea unei platforme. Operațiunile moderne de influență pot combina producerea ieftină de materiale cu AI, rețele de conturi, site-uri care imită publicații legitime și mutarea rapidă a acelorași mesaje între servicii și jurisdicții. O narațiune falsă poate apărea pe o platformă, fi reprodusă pe alta și reveni ulterior în dezbaterea publică sub forma unei informații aparent independente de sursa inițială.
Cazul Storm-1516 arată și modul în care țintele operațiunilor de influență se pot schimba odată cu evoluția politicii internaționale. Atunci când Statele Unite reprezentau principalul susținător al Ucrainei, o parte importantă a mesajelor urmărea publicul american; pe măsură ce statele europene au preluat o parte mai mare din sprijin, Franța și Germania au devenit ținte centrale ale campaniei.