Seceta și căldura lovesc culturile de vară din UE: porumbul scade cu 7%, soia cu 14%, iar furajele devin o problemă în vestul și centrul continentului

Seceta și temperaturile ridicate din iulie și prima jumătate a lunii august au redus puternic perspectivele pentru culturile de vară din Uniunea Europeană, iar în cele mai afectate regiuni Centrul Comun de Cercetare avertizează că sunt posibile pierderi severe și chiar compromiterea locală a culturilor. Prognoza europeană pentru randamentul porumbului boabe a coborât la 6,61 tone pe hectar, cu 7% sub media ultimilor cinci ani, cea pentru soia la 2,31 tone, cu 14% sub medie, iar cea pentru porumbul verde destinat în principal furajelor la 37,8 tone pe hectar, cu 12% sub nivelul mediu.

Centrul Comun de Cercetare descrie perioada 1 iulie–15 august drept una dominată de un sistem persistent de presiune ridicată, care a limitat precipitațiile și a menținut temperaturile ridicate în mare parte a Europei. Pierderea apei prin evapotranspirație a depășit alimentarea solului prin ploi, iar deficitul s-a acumulat până în prima jumătate a lunii august, într-un moment critic pentru culturile de vară aflate în înflorire, polenizare, formarea boabelor și acumularea biomasei.

În mari părți din vestul, sud-vestul și centrul Europei, temperaturile medii zilnice au fost cu până la 4°C peste normalul climatic, iar în unele zone din Franța și regiunea Pirineilor diferența a ajuns la 6°C. Multe regiuni au înregistrat peste 15 zile cu temperaturi maxime de cel puțin 35°C, iar local numărul acestora a depășit 25.

Deficitul de precipitații a amplificat efectul temperaturilor. În zone întinse din vestul și centrul Europei, balanța climatică a apei a înregistrat deficite de cel puțin 100 de milimetri față de media pe termen lung, iar unele regiuni au avut cu zece sau mai multe zile uscate peste nivelul obișnuit.

JRC arată că efectele asupra plantelor sunt deja vizibile prin fertilitate redusă, acumulare mai mică de biomasă, umplerea slabă a boabelor și senescență prematură. În zonele cele mai afectate, culturile au ajuns la maturitate înainte de termen din cauza stresului, fără să mai poată transforma întreaga perioadă de vegetație în producție.

Franța este una dintre cele mai afectate țări. JRC descrie vara din 2026 drept cea mai caldă și a doua cea mai secetoasă din ultimii 20 de ani la nivel național. După episoadele de căldură din mai și iunie, încă trei valuri de căldură au traversat țara în perioada analizată, iar ploile mult sub normal au accentuat deficitul de apă.

Randamentele prognozate pentru toate culturile franceze de vară au fost reduse la niveluri cu 7–30% sub media ultimilor cinci ani. Pentru porumbul boabe, JRC estimează 6,5 tone pe hectar, cu 28% sub media ultimilor cinci ani și cu 25% sub randamentul din 2025. Prognoza a fost redusă cu 16% numai față de buletinul precedent.

Soia franceză este estimată la 1,75 tone pe hectar, cu 30% sub media ultimilor cinci ani și cu 33% sub anul trecut. Randamentul prognozat pentru floarea-soarelui este cu 23% sub media ultimilor cinci ani, iar culturile de cartofi și sfeclă de zahăr sunt de asemenea afectate.

Situația este atât de dificilă în unele regiuni vestice ale Franței încât indicatorii de vegetație măsurați prin satelit au coborât la cel mai redus nivel observat în seria disponibilă. O parte din porumbul destinat inițial recoltării pentru boabe este redirecționat către siloz în regiunile zootehnice, pentru a evita pierderea completă și pentru a suplimenta necesarul de furaje.

Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai severe combinații dintre secetă și temperaturi ridicate. Deficitul de precipitații persistă din aprilie, iar situația s-a deteriorat în iulie și august. JRC arată că numeroase culturi din zonele de câmpie erau deja uscate până la jumătatea lunii august.

Randamentul porumbului boabe este estimat la numai 3,85 tone pe hectar, cu 34% sub media ultimilor cinci ani și cu 27% sub rezultatul din 2025. Pentru floarea-soarelui, prognoza este cu aproximativ 23% sub media ultimilor cinci ani, iar pentru soia cu 19% sub medie.

Problema se extinde și asupra hranei pentru animale. Pajiștile din Ungaria au intrat prematur în repaus vegetativ, iar producția de fân este estimată la aproximativ o treime din media anuală. JRC avertizează că disponibilitatea furajelor pentru iarnă devine o preocupare majoră.

În sudul Germaniei, pierderile sunt de asemenea considerabile. Solurile uscate și valurile repetate de căldură au afectat dezvoltarea vegetativă și reproducerea culturilor, iar prognozele pentru culturile de primăvară și de vară au fost reduse până la niveluri cu aproximativ 15% sub media ultimilor cinci ani.

Porumbul boabe din Germania este estimat la 8,46 tone pe hectar, cu 13% sub media ultimilor cinci ani și cu 16% sub 2025. Pentru porumbul verde, folosit în principal pentru siloz și furaje, prognoza este cu 11% sub medie, ceea ce afectează direct fermele zootehnice.

JRC semnalează că în sudul și sud-vestul Germaniei productivitatea pășunilor este insuficientă, noi cosiri sunt dificil de realizat, iar perspectivele slabe pentru porumbul siloz reduc stocurile de hrană. Raportul menționează inclusiv informații privind sacrificarea mai devreme a unor animale, pe fondul deteriorării disponibilității furajelor.

Austria, Cehia și Slovacia au suferit o combinație asemănătoare de temperaturi apropiate de 40°C și rezerve reduse de apă în sol. Porumbul a fost afectat prin polenizare slabă, acumulare redusă de biomasă, formarea deficitară a știuleților și maturizare prematură, în special pe solurile puțin adânci și acolo unde irigațiile nu sunt disponibile.

Prognozele pentru culturile de vară din aceste trei țări au fost reduse până la aproximativ 20% sub media ultimilor cinci ani. În cazul porumbului boabe, JRC estimează un deficit de 19% pentru Cehia, 15% pentru Austria și 18% pentru Slovacia.

Italia a avut temperaturi maxime de peste 35°C în aproximativ două din trei zile între 1 iulie și 15 august. În nord-vest, precipitațiile au fost aproape la jumătate față de media pe termen lung, iar evapotranspirația ridicată a redus umiditatea din sol și disponibilitatea apei pentru irigații.

Cu excepția florii-soarelui, prognozele pentru culturile italiene de vară au coborât în general spre nivelurile observate în anii dificili 2003 și 2022, aproximativ 15% sub media ultimilor cinci ani. Porumbul boabe este estimat tot cu 15% sub medie, iar soia cu 17%.

În Benelux, lipsa aproape completă a precipitațiilor și temperaturile ridicate au afectat în principal culturile de vară. Porumbul prezintă acumulare redusă de biomasă, formarea local slabă a știuleților și maturizare prematură, iar o parte mai mare a culturii ar putea fi recoltată pentru siloz în loc de boabe.

În Belgia, prognoza pentru porumbul boabe a coborât la 8,87 tone pe hectar, cu 18% sub media ultimilor cinci ani. În Țările de Jos, estimarea este de 11,1 tone, cu aproximativ 6% sub medie.

Slovenia și Croația au înregistrat temperaturi mult peste normal și episoade în care maximele au depășit repetat 35°C, ajungând local la 40°C. Căldura și deficitul persistent de ploi au redus fotosinteza, acumularea biomasei și umplerea boabelor la porumb și soia, iar prognozele pentru culturile de vară au fost revizuite semnificativ în jos.

Situația din România este diferită de cea din multe state afectate deoarece există un contrast foarte puternic între vest și restul țării. Vestul României este inclus de JRC între regiunile cu impact sever, iar imaginile satelitare arată una dintre cele mai intense situații de stres hidric din centrul și estul Europei.

În vest, deficitul sever de precipitații a fost amplificat de un val de căldură la sfârșitul lunii iulie, cu temperaturi maxime zilnice de până la 41°C. Stresul hidric a scurtat perioada de umplere a boabelor și a redus acumularea de biomasă, iar unele sisteme de irigații au fost limitate de disponibilitatea redusă a apei din râuri.

Estul și centrul țării au beneficiat însă de precipitații favorabile și temperaturi apropiate de normal în iulie. Această diferență regională este suficient de mare încât prognozele naționale pentru unele dintre cele mai importante culturi rămân peste media ultimilor cinci ani.

Pentru porumbul boabe, JRC estimează în România un randament de 4,46 tone pe hectar, cu 11% peste media ultimilor cinci ani și cu 13% peste 2025. Prognoza a fost chiar majorată cu 11% față de luna precedentă datorită dezvoltării mai bune decât se anticipa în est și centru.

Pentru floarea-soarelui, randamentul național este estimat la 2,01 tone pe hectar, cu aproximativ 10% peste media ultimilor cinci ani și cu 18% peste anul trecut. Pentru soia, estimarea de 2,17 tone pe hectar este cu 3% peste media ultimilor cinci ani și cu 8% peste 2025.

Imaginea favorabilă la nivel național nu anulează însă pierderile locale din vest. Raportul JRC subliniază explicit diferența puternică dintre acumularea de biomasă în vestul țării și condițiile mult mai bune din est și centru.

Pentru întreaga Uniune, cel mai mare deficit procentual dintre culturile principale monitorizate apare la soia. Randamentul prognozat de 2,31 tone pe hectar este cu 14% sub media ultimilor cinci ani și cu 17% sub nivelul din 2025, după o reducere de 12% față de estimarea publicată cu numai o lună înainte.

Porumbul verde, utilizat în principal pentru siloz, este estimat la 37,8 tone pe hectar, cu 12% sub media ultimilor cinci ani și cu 13% sub 2025. Această scădere are relevanță directă pentru fermele zootehnice deoarece porumbul siloz este o componentă importantă a hranei pentru bovine și alte animale.

Porumbul boabe este estimat la nivelul UE la 6,61 tone pe hectar, cu 7% sub media ultimilor cinci ani și tot cu 7% sub randamentul din 2025. Estimarea a fost redusă cu 5% față de buletinul JRC din iulie.

Randamentul cartofilor este prognozat la 34,6 tone pe hectar, cu 6% sub media ultimilor cinci ani, iar sfecla de zahăr la 72,2 tone, cu 5% sub medie. Pentru rapiță, estimarea este cu 4% sub medie, iar pentru floarea-soarelui cu 3%.

Cerealele de iarnă au fost mai puțin afectate deoarece în multe regiuni ajunseseră deja la maturitate sau fuseseră recoltate înaintea celor mai severe episoade din iulie și august. La nivelul UE, randamentele pentru grâu și orz rămân în jurul mediei ultimilor cinci ani, deși există pierderi importante în unele state.

Problema furajelor poate deveni însă una dintre consecințele economice cele mai importante ale actualei secete. Pajiștile și terenurile pentru producția de hrană animală s-au deteriorat în Franța, Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Benelux, Irlanda, Slovenia, Croația și în vestul României.

În Franța, pășunatul este deja limitat în mai multe regiuni, iar randamentele slabe prognozate pentru porumbul verde agravează situația. În Benelux, creșterea ierbii s-a oprit în mare parte, deși recoltele bune obținute anterior oferă încă anumite rezerve de furaje.

În Austria, Cehia și Slovacia, productivitatea pajiștilor a coborât mult sub medie, ceea ce reduce rezervele disponibile pentru iarnă. În Ungaria, seceta a uscat suprafețe extinse și a împins pășunile într-un repaus vegetativ timpuriu, iar producția foarte mică de fân amplifică riscul pentru lunile următoare.

Țările nordice și baltice prezintă o situație mai favorabilă. Suedia, Finlanda și statele baltice au beneficiat de precipitații și temperaturi care au menținut biomasa în jurul sau peste nivelurile medii, iar în Suedia suprafața record cultivată cu porumb verde contribuie la perspective mai bune privind furajele.

Condițiile sunt de asemenea mai bune în unele părți ale estului Europei. Bulgaria are prognoze pentru culturile de vară peste media ultimilor cinci ani după ploile favorabile din iulie, iar mare parte din Ucraina prezintă perspective bune pentru porumb, în pofida deficitelor de apă din regiunile vestice.

JRC estimează că o masă de aer mai rece și precipitațiile prognozate pentru vestul și centrul Europei pot reduce stresul asupra culturilor care încă se dezvoltă. Pentru perioada 20–29 august sunt anticipate între 30 și 90 de milimetri de precipitații în mari părți din vestul, centrul și nordul continentului, cu volume de peste 90 de milimetri în regiunea Alpilor.

Această schimbare nu poate însă recupera producția deja pierdută. Fertilitatea redusă, formarea incompletă a boabelor, biomasa care nu s-a acumulat și plantele care au intrat prematur în senescență nu pot fi corectate integral prin ploile de la finalul sezonului.

Prognoza pe termen mai lung indică și o probabilitate ridicată ca perioada septembrie–noiembrie să rămână mai caldă decât media în cea mai mare parte a Europei. În centrul continentului, temperaturile ar putea depăși mediana climatică pentru perioada de referință cu până la 2°C.

Comisia folosește buletinele MARS pentru monitorizarea lunară a culturilor și pentru fundamentarea evaluărilor privind agricultura și piețele europene. Datele combină observațiile meteorologice, modelele agrometeorologice, imaginile din satelit și informațiile privind culturile pentru a actualiza prognozele de randament.

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a spus că seceta și căldura din această vară exercită presiune simultană asupra culturilor, furajelor, animalelor și veniturilor fermierilor.

“This summer has been particularly difficult for farmers across the EU. Drought and extreme heat are putting crops, fodder, livestock, and farmers’ incomes under increasing pressure,” a declarat Hansen.

Comisia leagă situația din 2026 de necesitatea adaptării agriculturii la o climă în care episoadele extreme devin mai frecvente. Politica Agricolă Comună poate finanța investiții în irigații mai eficiente, infrastructură rezistentă la schimbările climatice, tehnologii pentru economisirea apei și gestionarea mai bună a resurselor de apă.

Sprijinul poate acoperi și trecerea către culturi și practici agricole mai rezistente la secetă și temperaturi ridicate. Documentele publicate nu anunță însă un nou pachet financiar de urgență pentru fermierii afectați de seceta din vara 2026 și nu cuantifică încă valoarea totală a pierderilor economice.

Buletinul reprezintă o evaluare agronomică a stării culturilor și a randamentelor probabile, nu o prognoză directă a prețurilor alimentare. Reducerea randamentelor poate influența oferta, costurile furajelor și veniturile fermierilor, dar impactul asupra pieței depinde și de suprafețele cultivate, stocuri, importuri, producția din alte regiuni și evoluția cererii.

JRC MARS monitorizează lunar condițiile meteorologice, dezvoltarea culturilor și randamentele agricole în UE și țările vecine. Buletinul din august acoperă perioada 1 iulie–15 august și arată o deteriorare puternică a culturilor de vară în vestul și centrul Europei, în contrast cu condiții mai bune în anumite regiuni nordice și estice.

La nivelul UE, cele mai mari reduceri față de media ultimilor cinci ani sunt prognozate pentru soia, cu 14%, porumbul verde, cu 12%, porumbul boabe, cu 7%, cartofii, cu 6%, și sfecla de zahăr, cu 5%. Culturile de iarnă au fost în general mai puțin afectate deoarece recoltarea era deja avansată înaintea celor mai severe episoade de căldură și secetă.

Comisia nu anunță prin aceste date un nou ajutor de urgență, dar indică Politica Agricolă Comună drept principalul instrument pentru creșterea rezilienței fermelor prin gestionarea apei, irigații eficiente, infrastructură adaptată și culturi mai rezistente la schimbările climatice.