Aerial view of an A400M military transport aircraft flying through clear skies.
Integrarea industriei ucrainene de apărare în baza industrială europeană avansează prin achiziții comune, proiecte de producție și acces la programe europene de finanțare.

Uniunea Europeană ar trebui să treacă de la simpla eligibilitate a companiilor ucrainene pentru programele sale de apărare la stimulente care fac participarea lor mai atractivă în practică, susțin Ondrej Ditrych și Luigi Scazzieri într-un policy brief publicat de Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Autorii propun finanțare predictibilă, producție europeană în Ucraina și ucraineană în UE, întreprinderi comune și pachete care combină bani europeni, sprijin național și capital privat.

Pe scurt

  1. EUISS identifică cinci direcții pentru aprofundarea parteneriatului industrial cu Ucraina, de la finanțare pe termen mai lung și stimulente mai puternice în instrumentele UE până la producție în ambele direcții și dezvoltarea comună de sisteme militare. Acestea sunt recomandările autorilor, nu noi decizii ale Uniunii.

  2. SAFE permite deja includerea produselor industriei ucrainene în achizițiile comune finanțate prin instrument, iar 15 dintre cele 19 planuri naționale depuse de statele membre includ proiecte cu Ucraina. Împrumuturile sunt acordate statelor membre, nu direct companiilor ucrainene.

  3. European Defence Industry Programme dispune de 1,5 miliarde de euro pentru 2026–2027, dintre care 300 de milioane sunt rezervate instrumentului dedicat Ucrainei. Programul de lucru include finanțare pentru proiecte care cresc capacitatea de producție în Ucraina și în UE.

  4. Cooperarea începe să includă și producția de armament avansat. Franța a autorizat producția sub licență în Ucraina a bombelor AASM și rachetelor SCALP, iar Franța și Italia au autorizat producția sub licență a rachetelor Aster 30. Autorizațiile nu demonstrează că aceste linii de producție sunt deja operaționale.

EUISS descrie relația industrială dintre Europa și Ucraina ca trecând gradual de la un model bazat pe livrarea de echipamente către unul în care companiile dezvoltă, produc și întrețin sisteme împreună. Autorii consideră că cele două baze industriale au avantaje complementare. Ucraina aduce experiență operațională, cicluri rapide de inovare și tehnologii adaptate războiului, iar companiile europene pot oferi capital, tehnologii avansate și o cerere mai stabilă pe termen lung.

Această integrare nu pornește de la zero. Potrivit EUISS, firme europene au creat deja structuri pentru întreținere și producție în Ucraina, iar companii ucrainene încep să transfere producție sau tehnologii către state europene. O parte importantă a cooperării privește însă în continuare producerea sau menținerea unor sisteme existente, în timp ce dezvoltarea comună a unor noi capabilități este mai puțin avansată.

Prima dintre cele cinci priorități formulate de autori este continuitatea finanțării. EUISS consideră că sprijinul disponibil prin instrumentele actuale poate acoperi o parte a nevoilor imediate ale Ucrainei, dar integrarea industrială presupune o perspectivă financiară mai lungă și atragerea capitalului privat.

Autorii susțin și că tehnologiile dezvoltate cu bani europeni ar trebui să producă beneficii în primul rând pentru Ucraina și pentru partenerii europeni implicați. Recomandarea încearcă să răspundă riscului ca investițiile finanțate public să creeze tehnologie sau capacitate industrială care să fie ulterior valorificată fără avantaje corespunzătoare pentru finanțatori și participanți.

UE dispune deja de instrumente financiare care pot susține această apropiere. SAFE pune la dispoziția statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare prin achiziții comune. Ucraina poate participa la aceste achiziții, iar produsele industriei sale pot fi eligibile în condițiile prevăzute de regulament.

Consiliul UE arată că 15 dintre cele 19 planuri naționale SAFE depuse de statele membre includ proiecte cu Ucraina. Acest lucru indică existența unei cereri pentru cooperare, dar nu înseamnă că întreaga sumă disponibilă prin SAFE ajunge la companii ucrainene sau că toate proiectele propuse vor fi implementate.

EUISS consideră că simpla eligibilitate nu este suficientă. Autorii propun ca eventuale versiuni viitoare ale SAFE să ofere avantaje suplimentare proiectelor cu participare ucraineană și ca alte instrumente europene să folosească punctaje sau rate de finanțare mai favorabile pentru consorțiile dezvoltate împreună cu firme din Ucraina.

European Defence Industry Programme oferă un canal diferit. Programul are un buget de 1,5 miliarde de euro pentru 2026–2027, inclusiv 300 de milioane prin instrumentul dedicat Ucrainei. Programul de lucru al Comisiei rezervă 260 de milioane de euro proiectelor industriale colaborative destinate creșterii capacităților de producție în Ucraina și în Uniunea Europeană.

Alte fonduri sunt destinate inovării comune prin BraveTech EU. Ucraina a fost asociată și unor instrumente relevante ale Fondului european de apărare, ceea ce permite companiilor ucrainene și europene să formeze consorții pentru proiecte colaborative în condițiile programelor respective.

A treia direcție formulată de EUISS este extinderea producției europene pe teritoriul ucrainean. Autorii identifică mai multe avantaje, printre care apropierea de utilizatorii militari, accesul la forță de muncă specializată și posibilitatea ca echipamentele să fie testate și adaptate mai rapid pornind de la experiența de pe câmpul de luptă.

Riscurile sunt însă considerabile. Unitățile industriale aflate în Ucraina sunt expuse atacurilor, construirea unor linii complete de producție este mai dificilă decât asamblarea sau fabricarea unor componente, iar investițiile presupun mecanisme prin care riscul să fie împărțit între companii și autorități.

Unele decizii bilaterale merg deja în această direcție. Franța a autorizat producția sub licență în Ucraina a bombelor ghidate AASM și a rachetelor de croazieră SCALP. Franța și Italia au autorizat și producția sub licență a rachetelor Aster 30.

Documentele oficiale confirmă autorizațiile și intenția de a dezvolta această producție. Ele nu probează însă că liniile respective funcționează deja sau că au fost atinse anumite volume. Distincția este importantă deoarece existența unei autorizații industriale nu este echivalentă cu existența unei capacități operaționale de producție.

EUISS recomandă și deplasarea unei părți a producției în direcția opusă, prin amplasarea unor capacități ucrainene în state ale Uniunii Europene. Astfel de facilități ar fi mai puțin expuse atacurilor și ar putea facilita accesul companiilor ucrainene la piețele și lanțurile de aprovizionare europene.

Autorii identifică însă autorizarea, finanțarea și procedurile administrative printre obstacolele care pot întârzia asemenea proiecte. Recomandarea lor este ca statele membre și instituțiile europene să reducă aceste bariere acolo unde este posibil fără a elimina controalele de securitate, export și proprietate intelectuală.

A cincea prioritate privește întreprinderile comune și dezvoltarea tehnologică în comun. EUISS consideră că asemenea structuri pot combina experiența ucraineană cu tehnologia și capacitatea industrială europeană, pot facilita accesul la certificare și achiziții și pot crea reguli mai clare pentru proprietatea intelectuală și controlul exporturilor.

Autorii propun inclusiv pachete financiare care să combine contribuțiile statelor membre, fondurile Uniunii și capitalul privat. O asemenea structură ar distribui costurile și riscurile între mai mulți actori și ar putea susține proiecte care depășesc ciclurile bugetare sau contractele individuale.

Analiza pune însă accent și pe limitele acestei integrări. Producția din Ucraina trebuie protejată fizic, unele companii de stat continuă să treacă prin reforme de guvernanță, iar cooperarea industrială ridică probleme privind corupția, proprietatea intelectuală, autorizarea exporturilor și folosirea informațiilor militare sensibile.

EUISS nu prezintă, prin urmare, integrarea drept un transfer automat al tehnologiei europene către Ucraina. Recomandarea este construirea unor aranjamente contractuale și instituționale care permit cooperarea, păstrând în același timp controlul asupra tehnologiilor, datelor și destinației produselor.

Documentul din septembrie dezvoltă o etapă diferită față de dezbaterea generală privind producția comună de armament. 2EU a relatat în iulie despre o altă analiză EUISS care propunea integrarea accelerată a industriei ucrainene și dezvoltarea producției comune. Noul policy brief mută accentul asupra mecanismelor prin care această integrare ar putea funcționa în practică, de la regulile SAFE și EDIP până la finanțare, producția transfrontalieră, proprietatea intelectuală și întreprinderile comune.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau