Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a identificat cinci toxine produse de mucegaiurile din genul Alternaria care pot afecta ADN-ul. Evaluarea, publicată la 11 noiembrie 2026, arată că expunerea alimentară cronică medie estimată la două dintre ele, alternariolul și eterul monometilic al alternariolului, depășește un prag toxicologic orientativ în majoritatea grupelor de populație analizate. Pentru alte trei toxine genotoxice, datele despre prezența lor în alimente sunt prea puține pentru a caracteriza riscul.
Pe scurt
-
EFSA a evaluat opt toxine. Cinci sunt genotoxice: alternariolul (AOH), eterul monometilic al alternariolului (AME), altertoxinele I și II (ATX-I și ATX-II) și stemfiltoxina III (STTX-III).
-
Pentru AOH și AME, expunerea medie estimată a depășit reperul de 2,5 nanograme pe kilogram de greutate corporală pe zi în majoritatea grupelor. Sugarii și copiii mici au avut, în general, cele mai ridicate expuneri estimate în raport cu greutatea.
-
EFSA consideră puțin probabile efectele adverse ale altenuenei și tentoxinei la expunerile estimate. Pentru acidul tenuazonic, concluzia favorabilă privește efectele non-genotoxice. Datele despre genotoxicitate rămân neconcludente.
-
Pentru majoritatea speciilor de animale, lipsesc datele necesare evaluării riscului din furaje. EFSA nu a putut exclude efecte ale acidului tenuazonic la puii crescuți pentru carne și la găinile ouătoare.
-
EFSA cere date mai bune despre prezența toxinelor și expunerea combinată. Recomandarea UE de monitorizare din 2022 stabilește valori indicative pentru investigarea contaminării.
Grupul EFSA pentru contaminanții din lanțul alimentar a actualizat, la cererea Comisiei Europene, evaluarea din 2011. Experții au folosit cercetări toxicologice noi, rezultate ale analizelor de alimente și furaje și date despre consum. Unele specii de Alternaria produc micotoxine care pot ajunge în alimente și furaje prin materiile prime vegetale.
Pentru alternariol și eterul său monometilic, EFSA a comparat expunerea alimentară pe termen lung cu un prag de preocupare toxicologică de 2,5 nanograme pe kilogram de greutate corporală pe zi. Reperul îi ajută pe evaluatori să identifice expunerile care merită studiate mai atent. El se referă la cantitatea estimată ingerată în raport cu greutatea, pe când o limită legală pentru un produs s-ar referi la concentrația din acel aliment. Evaluarea nu estimează câte persoane s-ar putea îmbolnăvi.
Expunerea a fost estimată din concentrațiile măsurate în alimente și din consumul raportat în anchetele alimentare. Pentru alternariol, cea mai mare valoare medie estimată a apărut într-o anchetă pentru sugarii între 4 și 12 luni. În scenariile privind consumatorii cu expunere ridicată, valoarea maximă a fost la copiii mici. Estimările variază între anchete și depind inclusiv de modul în care au fost tratate rezultatele aflate sub limitele de detecție sau de cuantificare.
Cerealele și produsele din cereale, fructele și sucurile, tomatele, legumele și uleiurile de măsline și de floarea-soarelui s-au numărat printre sursele principale de expunere. Contribuția fiecărei categorii diferă în funcție de toxină și de obiceiurile de consum. Acidul tenuazonic a fost detectat cel mai des. Printre produsele în care s-au măsurat niveluri ridicate se numără dudele, boiaua și produsele procesate din tomate.
Pentru altertoxinele I și II și stemfiltoxina III, experții au stabilit că sunt genotoxice, dar nu au avut suficiente date despre prezența lor în alimente pentru a aplica aceeași metodă de evaluare. EFSA nu a putut caracteriza nici riscul expunerii la combinații de toxine, în lipsa reperelor toxicologice necesare.
Pentru altenuenă și tentoxină, expunerea alimentară estimată s-a situat sub pragul de 1.500 de nanograme pe kilogram de greutate corporală pe zi, folosit pentru clasa de substanțe din care fac parte. EFSA consideră puțin probabile efectele adverse la aceste niveluri. Pentru efectele non-genotoxice ale acidului tenuazonic, grupul a estimat cu un nivel de certitudine de 98% că expunerea alimentară nu ar depăși același prag în niciuna dintre grupele analizate. Datele despre potențialul genotoxic al acidului rămân insuficiente pentru o concluzie fermă.
În cazul furajelor, EFSA consideră puțin probabile efectele adverse ale alternariolului și ale eterului său monometilic la puii crescuți pentru carne, la expunerile analizate. Pentru acidul tenuazonic, autoritatea nu a putut exclude efecte asupra acestor pui și a găinilor ouătoare. Pentru majoritatea celorlalte specii, datele despre toxicitate și expunere rămân insuficiente.
Recomandarea Comisiei Europene din 2022 cere statelor membre și operatorilor alimentari să monitorizeze alternariolul, eterul său monometilic și acidul tenuazonic în anumite produse. Printre acestea se numără produsele procesate din tomate, boiaua, uleiul de floarea-soarelui și alimentele pe bază de cereale pentru sugari și copii mici. Valorile indicative din recomandare servesc la declanșarea unor investigații privind sursele contaminării sau efectele procesării. Opinia EFSA este o evaluare științifică. Eventualele măsuri legale țin de autoritățile responsabile de gestionarea riscurilor.
EFSA recomandă analize mai sensibile, materiale de referință și colectarea mai multor date din alimente și furaje. Autoritatea cere și cercetări despre genotoxicitatea acidului tenuazonic și efectele expunerii combinate. Experții au explorat o metodă fără teste pe animale pentru a estima expunerea relevantă la acidul tenuazonic, dar incertitudinile și lacunele din date i-au împiedicat să folosească rezultatele în evaluarea finală.
