Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat măsurile prin care Norvegia încearcă să accelereze integrarea legislației UE în Acordul privind Spațiul Economic European, după o întâlnire cu premierul Jonas Gahr Støre la New York. Cei doi au discutat despre funcționarea relației UE–Norvegia, sprijinul pentru Ucraina și modalitățile prin care cooperarea poate fi aprofundată într-un context european marcat de presiuni economice și de securitate.
Pe scurt
-
Von der Leyen a subliniat importanța aplicării integrale a Acordului SEE și a salutat măsurile anunțate de guvernul norvegian pentru accelerarea încorporării actelor UE rămase în urmă.
-
Oslo schimbă procedura națională astfel încât analiza actelor europene relevante să înceapă din momentul în care Comisia propune legislația, nu după adoptarea ei la nivelul UE. Guvernul introduce și priorități anuale și o coordonare administrativă mai strictă.
-
Guvernul norvegian afirmă că aproximativ 600 de acte au fost încorporate în Acordul SEE în ultimul an. În iunie, autoritățile norvegiene indicau încă 556 de acte al căror termen de aplicare în UE trecuse fără ca acestea să fi fost integrate în acord.
-
Relația UE–Norvegia depășește piața internă. Von der Leyen și Støre au discutat și despre sprijinul politic, militar, financiar și umanitar pentru Ucraina și despre cooperarea europeană în materie de securitate.
Acordul privind Spațiul Economic European permite Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului să participe la mare parte din piața internă a Uniunii fără a fi state membre ale UE. Pentru ca regulile pieței să rămână cât mai apropiate, actele europene relevante sunt analizate și, după adaptările necesare, încorporate în acord prin decizii ale Comitetului mixt al SEE.
Acest mecanism produce inevitabil o diferență între momentul în care o regulă intră în vigoare în Uniunea Europeană și momentul în care devine parte a Acordului SEE. Problema devine mai importantă atunci când numărul actelor restante crește suficient pentru ca întreprinderile din UE și cele din statele SEE-AELS să funcționeze temporar după cadre juridice diferite.
Guvernul norvegian a anunțat o reorganizare a modului în care gestionează această relație. Una dintre principalele schimbări este mutarea începerii lucrului asupra legislației europene de la etapa de după adoptarea unui act la etapa în care Comisia Europeană prezintă propunerea.
Oslo urmărește astfel să identifice mai devreme dosarele care afectează interesele norvegiene și să participe la discuțiile europene înainte ca pozițiile instituțiilor UE să fie deja stabilite. Guvernul spune că intervenția târzie limitează capacitatea Norvegiei de a influența conținutul legislației care ulterior trebuie integrată în cadrul SEE.
Noua organizare introduce și un sistem anual de priorități pentru dosarele UE și SEE. Administrația ar urma să concentreze mai multe resurse asupra actelor considerate importante pentru Norvegia, să îmbunătățească coordonarea dintre ministere și să simplifice procedurile pentru dosarele cu relevanță redusă.
Guvernul intenționează și să extindă utilizarea instrumentelor digitale și a inteligenței artificiale în activitatea administrativă legată de SEE. Obiectivul declarat este reducerea timpului necesar procesării actelor europene și identificarea mai rapidă a problemelor juridice sau politice care necesită intervenție.
O componentă separată privește stocul de legislație deja restantă. Guvernul norvegian spune că aproximativ 600 de acte europene au fost încorporate în Acordul SEE în ultimul an și promite o urmărire mai strictă a dosarelor rămase.
Volumul este semnificativ și la nivelul întregului mecanism SEE. După reuniunea Comitetului mixt din iunie, autoritățile norvegiene raportau că lista actelor pentru care termenul de conformare în UE trecuse, dar care nu fuseseră încă încorporate în Acordul SEE, fusese redusă la 556.
Procesul continuă prin reuniunile Comitetului mixt. La reuniunea din iulie au fost adoptate 43 de decizii prin care 64 de acte juridice au fost introduse în acord, inclusiv în domenii precum ajutoarele de stat, conectivitatea securizată, transporturile, serviciile financiare și industria europeană de apărare.
Pentru von der Leyen, ritmul de încorporare face parte dintr-o problemă mai largă privind funcționarea relației UE–Norvegia. În discuția cu Støre, președinta Comisiei a insistat asupra importanței aplicării integrale a acordului și a salutat explicit măsurile prin care Oslo încearcă să îmbunătățească funcționarea acestuia.
Guvernul norvegian leagă reforma și de ambiția unei cooperări mai apropiate cu UE în domenii care nu sunt acoperite integral de SEE. Printre exemplele prezentate de Oslo se numără apărarea și securitatea, competitivitatea, pregătirea pentru situații de urgență în sănătate, reziliența și securitatea economică.
Întâlnirea de la New York a inclus și războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia spune că von der Leyen și Støre au reafirmat angajamentul pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin asistență politică, militară, financiară și umanitară.
Cele două teme sunt legate de aceeași încercare de a adapta relația dintre UE și Norvegia unui cadru european schimbat. SEE rămâne baza participării Norvegiei la piața internă, în timp ce securitatea, apărarea și alte domenii necesită acorduri și mecanisme suplimentare de cooperare.
Măsurile anunțate de Oslo nu elimină automat legislația restantă. Reducerea întârzierilor va depinde de procesarea dosarelor de către Norvegia împreună cu Islanda și Liechtenstein, de negocierile cu partea UE și, pentru unele acte, de îndeplinirea procedurilor constituționale înainte ca deciziile Comitetului mixt să poată produce efecte.