#economic@bnr
De câte ori economia încetinește, apare aceeași dezbatere: să stimulăm creșterea sau să corectăm deficitele?
Theodor Stolojan a refuzat această alegere comodă și a venit cu memoria unor crize pe care nu le-a studiat doar în manuale, ci le-a gestionat direct.
„Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022”,
a subliniat fostul premier, contestând explicația potrivit căreia încetinirea ar fi fost provocată exclusiv de recentele măsuri de austeritate.
A reamintit că sumele investite de stat au crescut, în timp ce avansul economiei a coborât sub 1%. Semn că volumul banilor nu poate înlocui eficiența utilizării lor.
Lecția anilor ’90 i-a rămas la fel de actuală. După unificarea cursului valutar, o finanțare externă importantă a fost suspendată pe fondul incertitudinii politice.
„Pentru noi, progresul în democrație merge mână în mână cu progresul în economia de piață”, i-au transmis atunci oficiali americani.
Credibilitatea externă nu este un detaliu protocolar; ea poate schimba costul banilor și cursul economiei.
Stolojan a pus sub semnul întrebării și obsesia pentru „schimbarea modelului economic”. Marea schimbare, a amintit el, s-a produs după 1989. Restul ține de trei motoare cunoscute: investiții în capital fizic și uman, alocarea eficientă a resurselor și tehnologie.
„România are rezerve uriașe de creștere economică dacă se uită cu atenție la sistemele de alocare a resurselor.”
Competitivitatea se decide însă pe mai multe niveluri: în fabrică, în sector, în instituțiile naționale, în regulile europene și pe piața globală. Iar avantajul muncii ieftine, pe care Dacia îl invoca acum două decenii, nu poate rămâne singura noastră carte.
CONCLUZIA
Creșterea nu se comandă prin decret și nici prin cheltuieli tot mai mari. Se câștigă prin productivitate și instituții funcționale. România are potențial. Întrebarea este dacă știe să-l aloce acolo unde produce valoare.
Context: Declarație în cadrul conferinței Economic@BNR – „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, Banca Națională a României, 29 septembrie 2026. Dezbatere moderată de Adrian Măniuțiu, pe marginea volumului coordonat de VG BNR prof. Dr. Cosmin Marinescu.
Theodor Stolojan
Prim-ministru al României în perioada 1991–1992 și ministru al Finanțelor înainte de acest mandat. A lucrat la Banca Mondială între 1992 și 1998 și a fost ulterior membru al Parlamentului European. A participat direct la negocierea reeșalonării datoriei externe a României la începutul anilor ‘80 și la unificarea cursurilor valutare de după 1990.
Articol publicat de Asociația Big Dream Media și preluat de EM360. Textul și materialele grafice sunt proprietatea Asociației Big Dream Media. Toate drepturile rezervate.
