Philip Morris International a avut, potrivit unui studiu EY-Parthenon lansat la Bruxelles, o contribuție totală estimată la 342,8 miliarde de euro în economia UE între 2021 și 2025. Cifra este amprenta calculată prin activitatea companiei și efectele ei în economie, taxele generate și valoarea creată în retail. România apare în raport ca unul dintre huburile industriale și de export ale transformării grupului.
Arunci o piatră într-un lac și, pentru o fracțiune de secundă, vezi doar locul impactului. Apoi apar cercurile. Primul, al doilea, al treilea, fiecare mai departe de punctul inițial.
Economia funcționează cam la fel. O fabrică nu se termină la poarta fabricii, un salariu nu se termină la angajat, iar o investiție nu rămâne captivă în bilanțul companiei care a făcut-o.
Asta încearcă să măsoare a doua ediție a studiului „Economic Footprint of Philip Morris International in the European Union”, realizat de EY-Parthenon pentru perioada 2021–2025 și lansat la Bruxelles. Iar cifra care sare in ochi este mare: 342,8 miliarde de euro contribuție totală estimată la economia Uniunii Europene, echivalentul a aproximativ 0,40% din PIB-ul UE în fiecare an. Tradus din macroeconomie în limbaj de buzunar: aproximativ un euro din fiecare 250 generați în economia europeană.
Cifra mare, desfăcută în bucăți
Cele aproape 343 miliarde nu reprezintă cifra de afaceri a PMI și nici profitul companiei. Modelul EY-Parthenon împarte amprenta în trei canale.
130,5 miliarde de euro reprezintă impactul economic al activităților: 43,3 miliarde direct, 42,1 miliarde indirect, prin lanțul de furnizori, și 45,1 miliarde indus, prin consumul susținut de veniturile generate. Alte 195,7 miliarde de euro sunt venituri fiscale, iar 16,6 miliarde reprezintă valoarea creată pentru comercianți prin marjele de retail.
De aici vine una dintre cifrele care merită reținute: multiplicatorul economic este 3,02. La fiecare euro de activitate economică directă atribuit PMI, modelul estimează încă 2,02 euro generați în restul economiei europene.
Piatra cade într-un singur punct. Cercurile merg însă mult mai departe.
Europa produce pentru lume
Poate cea mai interesantă parte a studiului nu este însă mărimea amprentei, ci schimbarea ei de structură. Europa nu mai apare doar ca piață de consum, ci ca platformă de producție și export pentru produsele fără fum. Exporturile PMI din Europa au însumat 39,5 miliarde de euro între 2021 și 2025. Valoarea anuală a crescut de la 6,7 miliarde în 2021 la 8,8 miliarde în 2025, iar produsele fără fum au ajuns la peste jumătate din totalul exporturilor.
Raportul arată că 15 dintre cele 17 unități de producție ale PMI din UE produc pentru segmentul fără fum. Europa fabrică 100% din consumabilele de tutun încălzit și pliculețele cu nicotină vândute de companie în UE și, excluzând Statele Unite, 73% din consumabilele de tutun încălzit și 95% din pliculețele cu nicotină vândute de PMI la nivel global.
Este o schimbare de centru de greutate: de la o industrie bazată în primul rând pe procesarea tutunului și producție de volum spre una care adaugă inginerie, electronică, cercetare, date și producție avansată.
Oamenii din spatele multiplicatorului
Ca sa intelegem si mai bine despre ce vorbim: in 2025, modelul arată ca. 164.000 de locuri de muncă susținute de activitatea PMI în UE, dintre care 22.490 directe. Cu alte cuvinte, fiecare loc de muncă direct susține aproximativ alte șase în furnizori și economia extinsă.
Forța de muncă directă a crescut cu 6.346 de persoane față de 2021. Productivitatea calculată de raport pentru operațiunile europene ale companiei este de 4,35 ori peste media UE, iar studiile naționale utilizate drept reper plasează România la aproximativ 3,2 ori media națională.
Mai există însă un indicator care spune poate mai bine decât salariile unde se mută competiția: cercetarea. Pentru ca lucrurile nu se intampla de la sine. Între 2021 și 2025, PMI a investit 422 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare în UE, la care se adaugă aproximativ 2,2 miliarde de euro în activități R&D în Elveția.
În economia veche, avantajul era să ai fabrici. În cea nouă, avantajul este să ai și fabrica, și brevetul, și inginerul, și algoritmul.
Otopeni: România din interiorul cercurilor concentrice
Pentru România, raportul european capătă o formă concretă: PMI a investit peste 1,1 miliarde de dolari în România în ultimii 30 de ani, dintre care peste 730 de milioane din 2017 pentru transformarea fabricii din Otopeni într-un centru high-tech pentru produse din tutun încălzit.
Peste 90% din producția fabricii este exportată către mai mult de 50 de piețe de pe cinci continente. În 2025, exporturile României de produse din tutun încălzit au depășit 1,3 miliarde de euro. Compania susține astfel peste 9.000 de locuri de muncă în România, direct și prin efectele din economie, iar în jurul operațiunilor sale există un ecosistem de peste 4.000 de furnizori locali.
Într-o economie care vorbește mult despre reindustrializare, dar importă încă prea multă valoare adăugată, acesta este poate detaliul cel mai interesant: Otopeni nu produce doar pentru România. Produce, în bună măsură, pentru o lume intreaga.
Dincolo de aceste cifre, ceea ce mai conteaza pentru mine este întrebarea pe care raportul o lasă pe masă: câtă valoare poate păstra Europa acasă într-o industrie aflată în transformare? Iar cifrele descriu deja o mutare către producție avansată, export, cercetare și o rețea de furnizori care trece dincolo de poarta fabricii.
Următoarea miză nu mai este doar să numărăm cercurile din apă, ci să vedem dacă Europa le lasă să se extindă aici sau le împinge, prin decizii greșite, către alte economii… mai concentrice.
Studiul integral și rezumatul executiv pot fi consultate pe footprintreport.eu.
Material realizat cu sprijin Philip Morris România
