Maria Grapini a cerut investiții în tehnologii de reciclare, soluții pentru trasabilitatea deșeurilor și un cadru european care să țină cont de costurile întreprinderilor, în dezbaterea din 21 octombrie 2026 privind viitorul act legislativ pentru economia circulară. Eurodeputata română din grupul S&D, vicepreședintă a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, a susținut la Strasbourg că noile reguli trebuie să fie aplicabile în practică și să nu adauge bariere pentru IMM-uri.
Pe scurt
-
În 2024, România avea o rată de utilizare circulară a materialelor de 1,3%, față de 12,2% în UE, potrivit Eurostat. Indicatorul privește materialele folosite în întreaga economie și nu este rata reciclării deșeurilor municipale.
-
Maria Grapini a cerut la 21 octombrie investiții în tehnologii de reciclare. Afirmația că în România și alte state nu există tehnologie pentru toate produsele este evaluarea sa, nu o concluzie demonstrată de procentul Eurostat.
-
Eurodeputata a avertizat că, dacă reciclarea costă mai mult decât materia primă nouă, firmele nu vor avea stimulente suficiente. A cerut să fie luate în calcul presiunea asupra IMM-urilor și barierele din piața internă.
-
Grapini solicită soluții pentru trasabilitatea deșeurilor. Recuperarea materialelor depinde și de procesare, calitate și existența unei piețe pentru materiile prime rezultate.
-
Circular Economy Act este în pregătire. Comisia urmărește dezvoltarea pieței unice a materiilor prime secundare; dezbaterea și intervenția eurodeputatei nu adoptă o lege și nu introduc noi obligații pentru întreprinderi.
-
Ambiția Comisiei de aproximativ 24% circularitate în 2030 și propunerile tehnice JRC pentru încetarea statutului de deșeu sunt distincte de norme noi deja adoptate. Presiunile documentate asupra reciclării plasticului nu pot fi generalizate automat la toate materialele.
Intervenția vine pe fondul unui decalaj major al României în utilizarea materialelor recuperate. Potrivit datelor Eurostat pentru 2024, publicate la 19 noiembrie 2025 și confirmate de setul statistic disponibil, rata utilizării circulare a materialelor era de 1,3% în România, cea mai redusă din UE, față de 12,2% la nivel european. Țările de Jos înregistrau 32,7%, Belgia 22,7%, iar Italia 21,6%.
Indicatorul arată contribuția materialelor reciclate și reintroduse în economie la utilizarea totală a materialelor. Nu este rata reciclării deșeurilor municipale, procentul ambalajelor colectate sau ponderea produselor reciclabile. Valoarea redusă descrie dependența economiei de materiale primare, dar nu stabilește singură care tehnologii lipsesc ori cauzele performanței slabe.
Grapini a salutat inițiativa europeană, cerând ca viitorul cadru să pornească de la situația existentă. Ea a susținut că în România, dar și în alte state, nu există încă tehnologie pentru reciclarea tuturor produselor și a cerut investiții în acest domeniu. Afirmația despre capacitatea tehnologică îi aparține eurodeputatei; datele Eurostat măsoară utilizarea materialelor, nu inventarul instalațiilor sau al tehnologiilor disponibile.
Argumentul său economic este condițional: dacă reciclarea costă mai mult decât materia primă nouă, firmele nu vor avea stimulentul necesar să o practice. Grapini a legat eficiența politicii de costurile reale pentru întreprinzători și a cerut ca presiunea asupra întreprinderilor mici și mijlocii și barierele din piața internă să fie luate în calcul la redactarea viitorului act.
Eurodeputata a cerut și soluții pentru trasabilitatea deșeurilor. Urmărirea fluxurilor de materiale este relevantă pentru controlul colectării și tratării, precum și pentru încrederea în materiile prime recuperate. Cererea sa politică privește pregătirea viitorului cadru; intervenția nu introduce, prin ea însăși, obligații noi pentru firme.
Circular Economy Act este încă o inițiativă legislativă în pregătire, nu o lege adoptată în urma dezbaterii din 21 octombrie. În aceeași ședință, Comisia a prezentat direcțiile în care lucrează, iar reprezentantul Consiliului a precizat că instituția este pregătită să examineze propunerile după transmiterea lor oficială. Dezbaterea parlamentară privește o declarație și eventuala poziție politică a Parlamentului, într-o procedură distinctă de adoptarea unui regulament.
Obiectivul anunțat de Comisie este o piață unică mai funcțională pentru deșeuri și materii prime secundare, cu o ofertă mai mare de materiale reciclate de calitate și cerere industrială pentru acestea. În prezentarea sa actuală a politicii, Comisia urmărește o rată de circularitate de aproximativ 24% până în 2030, ca ambiție a Pactului pentru o industrie curată. Acest reper politic nu trebuie confundat cu o obligație nouă stabilită prin viitorul act.
Un obstacol este lipsa unor reguli clare și comparabile pentru momentul în care un material recuperat încetează să mai fie considerat deșeu și poate fi comercializat ca materie primă. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) a elaborat propuneri tehnice pentru plastic și lucrează la textile și deșeuri din construcții și demolări. Aceste rapoarte sprijină elaborarea politicilor; recomandările științifice nu devin automat norme obligatorii.
Costurile invocate în dezbatere au și un context industrial documentat. În pachetul privind reciclarea plasticului, prezentat în decembrie 2025, Comisia a indicat fragmentarea pieței, energia scumpă, volatilitatea prețurilor plasticului virgin și concurența neloială din țări terțe drept presiuni asupra reciclatorilor europeni. Concluziile privesc acel sector și nu înseamnă că reciclarea tuturor materialelor este întotdeauna mai scumpă decât folosirea resurselor primare.
Pentru România, creșterea circularității presupune nu doar colectarea deșeurilor, ci și capacitate de procesare, materiale rezultate la o calitate utilizabilă și cumpărători industriali. Acestea sunt condițiile economice care leagă investițiile, trasabilitatea și funcționarea pieței secundare de obiectivul reducerii dependenței de resurse primare.
Documente și surse principale
-
Intervenția Mariei Grapini și dezbaterea despre Circular Economy Act
Înregistrare oficială a plenului
Parlamentul European / Serviciul audiovizual al UE
21 octombrie 2026
EN
Video
Înregistrarea din 21 octombrie; intervenția începe în jurul minutului 44:52 pe pista originală, iar interpretarea EN în jurul minutului 45:00. Transcrierea automată este un instrument auxiliar.
Consultă intervenția → -
Eurostat arată că România are cea mai redusă utilizare circulară a materialelor din UE
Comunicat statistic
Eurostat
19 noiembrie 2025
EN
External link
Prezintă datele pentru 2024, inclusiv rata de 1,3% din România și media europeană de 12,2%, precum și definiția indicatorului și diferențele dintre statele membre.
Consultă datele Eurostat → -
Circular Economy Act: inițiativa în pregătire și obiectivele Comisiei
Prezentare oficială de politică publică
Comisia Europeană, DG ENV
EN
External link
Descrie piața unică a materiilor prime secundare și ambiția de aproximativ 24% circularitate până în 2030, în contextul Pactului pentru o industrie curată.
Consultă obiectivele → -
Criteriile europene privind încetarea statutului de deșeu
Prezentare tehnică
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene
EN
External link
Explică modul în care anumite materiale recuperate pot deveni materii prime comercializabile și cercetările privind materialele plastice, textilele și deșeurile din construcții.
Consultă activitatea JRC → -
Măsurile Comisiei privind competitivitatea reciclării materialelor plastice
Comunicat oficial
Comisia Europeană
19 decembrie 2025
EN
External link
Documentează presiunile economice asupra industriei europene de reciclare, inclusiv costurile energiei, prețurile materialelor virgine și fragmentarea pieței.
Consultă măsurile →
