Pe platforma de gaze BRM EST din Republica Moldova s-au încheiat aproape de trei ori mai multe tranzacții spot în primul semestru din 2026 decât cu un an înainte, deși cantitatea tranzacționată a scăzut cu 72%. Evoluția arată o trecere spre operațiuni mai mici și mai frecvente, potrivit raportului SEEGAS publicat la 23 octombrie de Secretariatul Comunității Energiei. Pentru BRM România, documentul consemnează aproximativ 20,89 TWh tranzacționați în aceeași jumătate de an.
Pe scurt
-
Pe BRM EST, tranzacțiile spot au crescut de la 87 la 245 între primele semestre din 2025 și 2026, dar volumele au scăzut de la 203,3 la 57 GWh, cu aproximativ 72%.
-
Platforma moldovenească a avut tranzacții în aproape 74% dintre zile, față de 48% anterior: operațiuni mai dese și mai mici, nu o creștere a cantității totale.
-
BRM România a raportat aproape 20,89 TWh în primul semestru din 2026, inclusiv 10,73 TWh spot și pe termen scurt. Raportul nu permite o comparație anuală echivalentă pentru România.
-
Diferențele de circa 5 euro/MWh față de bursa grecească privesc observații comparabile din ianuarie 2025–iunie 2026, nu doar primul semestru din 2026 și nici facturile populației.
-
Secretariatul recomandă reguli comune și acces mai simplu la capacitatea transfrontalieră. Raportul nu garantează reduceri de preț și nu reprezintă un clasament al piețelor naționale.
În Republica Moldova, numărul operațiunilor spot a urcat de la 87 la 245, iar volumele au coborât de la 203,3 la 57 GWh. Platforma a avut tranzacții în 73,8% dintre zile, față de 48,4% în primul semestru din 2025. Totodată, primele cinci zile cu cele mai mari volume au cumulat 30,6% din total, față de 76,3% cu un an înainte: activitatea a fost mai bine distribuită în timp, chiar dacă s-a tranzacționat mai puțin gaz.
Acești indicatori descriu tranzacționarea pe BRM EST, nu consumul, importurile sau întreaga piață moldovenească. O platformă poate fi utilizată mai des pentru loturi mai mici, fără să înregistreze un volum total mai mare. Evoluția nu a fost uniformă nici între produse: pe segmentul forward, care permite stabilirea unor livrări viitoare, cantitățile raportate au scăzut de la 549,4 la 10,6 GWh.
În România, BRM a raportat aproximativ 10,73 TWh pe segmentele spot și pe termen scurt și 10,15 TWh în contracte futures, cu livrare viitoare. Tranzacțiile spot au avut loc în toate cele 181 de zile ale semestrului. Totalul de aproape 20,89 TWh reprezintă activitatea raportată de bursă, fără să măsoare consumul național sau toate contractele angro din România. Raportul nu are un set echivalent pentru primul semestru din 2025 care să permită calcularea unei creșteri anuale pe aceeași bază.
Prețul mediu ponderat al tranzacțiilor spot raportate de BRM România a fost de 42,17 euro/MWh, iar primii trei vânzători au concentrat aproximativ 68% din volum. Prețul este un indicator angro al operațiunilor analizate, nu valoarea facturată gospodăriilor. Ponderea vânzătorilor descrie structura segmentului, fără să stabilească prin ea însăși existența unei practici anticoncurențiale.
Comparația prețurilor între BRM EST și bursa grecească EnExGroup folosește observații zilnice comune din ianuarie 2025 până în iunie 2026, o perioadă mai lungă decât semestrul analizat pentru volume. Pe platforma moldovenească, prețurile au fost în medie cu 5,01 euro/MWh mai mari pentru livrarea în ziua următoare și cu 5,12 euro/MWh pentru livrarea în aceeași zi. Diferențele nu reprezintă automat costul transportului între țări: pot reflecta oferta, cererea, capacitatea disponibilă și caracteristicile produselor.
Raportul-pilot reunește date furnizate de cinci burse din Republica Moldova, România, Austria, Grecia și Ucraina. Seturile nu au aceeași structură sau același nivel de detaliu, astfel încât nu toate comparațiile sunt posibile. Autorii subliniază că volumele, frecvența tranzacțiilor și participarea trebuie citite împreună. Faptul că prețurile se mișcă în aceeași direcție nu demonstrează că au ajuns la același nivel sau că integrarea piețelor este completă.
Pentru schimburile regionale, Secretariatul cere acces mai simplu la capacitatea de transport și aplicarea regulilor comune la frontiere. Gruparea capacităților de pe ambele părți ale unei interconexiuni într-un singur produs ar permite comercianților să le rezerve mai ușor. Potrivit raportului, după respingerea sau acceptarea doar parțială a unor cereri de derogare, majoritatea cerințelor relevante se vor aplica din anul gazier 2027–2028 la frontierele analizate dintre Bulgaria și Serbia ori Macedonia de Nord, Ungaria și Serbia, respectiv Slovacia și Ucraina. Nu este un termen nou general pentru frontiera România–Republica Moldova.
Cadrul general al UE extinde aplicarea codurilor de rețea și a orientărilor la punctele de intrare și ieșire cu țări terțe de la 5 august 2026, cu posibilitatea unor derogări temporare pentru dispozițiile care nu pot fi aplicate efectiv. Calendarul pentru anul gazier 2027–2028 se referă la dispozițiile și interconectările analizate în raport.
Concluzia pentru regiune este că infrastructura fizică trebuie însoțită de reguli compatibile și de mai mulți participanți activi pentru a permite concurență și surse de aprovizionare mai diverse. Raportul nu estimează o reducere a facturilor din România sau Republica Moldova. Prima ediție cu acest set comun de indicatori oferă o bază de comparație pentru evaluările viitoare, fără să constituie un clasament definitiv al piețelor naționale.
