Bosnia și Herțegovina pregătește, cu sprijinul Uniunii Europene, un program comun prin care instituțiile sale să aplice reformele cerute pentru ieșirea de pe lista gri a statelor cu deficiențe în combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Ministerul Securității a inițiat elaborarea programului, după includerea țării pe listă în iunie 2026. Miza este ca angajamentele asumate în fața Grupului de Acțiune Financiară Internațională, FATF, să devină responsabilități clare pentru autoritățile care supraveghează tranzacțiile și investighează infracțiunile financiare.
Pe scurt
-
Ministerul Securității din Bosnia și Herțegovina pregătește cu sprijinul UE un program comun pentru ieșirea de pe lista gri. La Sarajevo, reprezentanții a peste 30 de instituții au discutat cum să aplice măsurile cerute.
-
Țara este sub monitorizare sporită FATF din iunie 2026. Această situație nu înseamnă o interdicție generală a tranzacțiilor sau o suspiciune asupra tuturor băncilor și companiilor bosniace.
-
Reformele urmăresc identificarea beneficiarilor reali ai firmelor, o supraveghere mai eficientă, rapoarte utile despre tranzacții suspecte și rezultate în anchete, urmăriri penale și aplicarea sancțiunilor.
-
Legea privind restricționarea activelor pentru combaterea finanțării terorismului și proliferării a intrat în vigoare la 13 mai. Cerințele FATF privind aplicarea efectivă și supravegherea rămân distincte de adoptarea legii.
-
UE avertizase asupra riscurilor pentru plăți și investiții. Bosnia și Herțegovina a depus între timp cererea SEPA, la 6 august, dar admiterea și transferurile prin schemele de plată nu sunt automate.
-
Potrivit Delegației UE, planul de acțiune FATF are un calendar până în ianuarie 2029. Asistența europeană și programul național nu garantează ieșirea de pe lista gri, pe care o decide FATF după evaluarea progreselor.
Demersul a fost discutat la o conferință internațională la Sarajevo, prezentată de Delegația UE într-un comunicat din 22 octombrie. Reprezentanți ai peste 30 de instituții de la nivelul statului, entităților, cantoanelor și Districtului Brčko au lucrat alături de experți internaționali și de colegi din Croația și Serbia. Coordonarea între aceste niveluri contează pentru că supravegherea financiară, anchetele și aplicarea sancțiunilor revin unor instituții diferite.
Programul pentru ieșirea de pe lista gri este în curs de elaborare împreună cu proiectul european de asistență pentru poliția din Bosnia și Herțegovina, EUPA4BiH. UE oferă expertiză, asistență tehnică și sprijin pentru pregătirea personalului, investigații financiare și schimbul de informații. Autorităților bosniace le revine aplicarea măsurilor și demonstrarea rezultatelor.
FATF a inclus Bosnia și Herțegovina pe lista jurisdicțiilor aflate sub monitorizare sporită la reuniunea din 17–19 iunie. Țara s-a angajat să corecteze deficiențele strategice identificate, în cooperare cu FATF și MONEYVAL, organismul de evaluare al Consiliului Europei. Fuseseră recunoscute unele progrese, între care dezvoltarea unei strategii împotriva spălării banilor, orientări pentru entitățile obligate să prevină astfel de operațiuni și îmbunătățirea schimbului de informații financiare.
Lista gri semnalează probleme ale sistemului de prevenire și aplicare a legii. Ea nu interzice în general tranzacțiile cu țara respectivă și nu înseamnă că toate băncile ori companiile sale sunt suspectate de infracțiuni. FATF precizează că nu solicită verificări suplimentare generalizate pentru aceste jurisdicții și nici întreruperea relațiilor cu categorii întregi de clienți.
Una dintre cerințele centrale privește identificarea persoanelor care dețin sau controlează în ultimă instanță companiile. Autoritățile trebuie să poată obține la timp informații corecte și actualizate despre acești beneficiari reali. O firmă înscrisă ca acționar nu arată întotdeauna cine controlează afacerea, iar urmărirea legăturilor de proprietate poate fi necesară pentru a reconstrui traseul banilor.
Planul FATF cere și o mai bună înțelegere a riscurilor de către autoritățile care supraveghează notarii, controale consecvente asupra profesiilor și activităților nefinanciare vizate de reguli și sancțiuni efective pentru încălcările din sectorul bancar. Îmbunătățirea supravegherii presupune ca autoritățile să își concentreze verificările acolo unde riscurile identificate sunt mai mari.
Rapoartele despre tranzacții suspecte trebuie, la rândul lor, să ajute anchetele. FATF cere instituțiilor să ofere celor care raportează observații concrete privind calitatea informațiilor și să demonstreze o creștere a investigațiilor și urmăririlor penale pentru spălarea banilor. Planul include folosirea sistematică a cooperării internaționale. Pentru finanțarea terorismului sunt cerute investigarea proactivă a cazurilor și clarificarea interpretării infracțiunii.
Alte măsuri privesc încălcarea regulilor pentru declararea numerarului la frontieră și capacitatea supraveghetorilor de a sancționa nerespectarea obligațiilor privind finanțarea terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă. Sancțiunile financiare țintite urmăresc blocarea fondurilor persoanelor și entităților vizate și trebuie deosebite de penalitățile aplicate unei bănci care nu își respectă obligațiile.
Între avertismentele formulate de UE la începutul anului și conferința din octombrie au intervenit schimbări legislative. Legea privind restricționarea folosirii activelor pentru prevenirea terorismului, finanțării acestuia și proliferării armelor de distrugere în masă a fost adoptată de Parlament și a intrat în vigoare la 13 mai 2026. Existența legii nu închide însă cerințele FATF privind eficiența aplicării sale și puterile de sancționare ale autorităților de supraveghere.
Pentru economie, transparența financiară contează și în relația cu băncile și partenerii din străinătate. În avertismentul său din ianuarie, Delegația UE lega riscul includerii pe lista gri de posibile dificultăți pentru plăți, investiții și accesul la piețele financiare internaționale. Semnala și riscuri pentru apropierea de Zona unică de plăți în euro, SEPA.
Între timp, Banca Centrală a Bosniei și Herțegovinei a depus oficial cererea de aderare la SEPA, la 6 august. Cererea nu echivalează cu admiterea, iar țara nu figurează în lista actuală a teritoriilor participante publicată de Consiliul European al Plăților. Potrivit băncii centrale, după o eventuală admitere ar urma pregătiri tehnice și operaționale și aderarea băncilor la schemele de plată. Beneficiile urmărite sunt transferuri transfrontaliere în euro mai rapide și mai ieftine.
Pentru reformele împotriva spălării banilor, calendarul rămâne cel al planului de acțiune FATF. Delegația UE arată că implementarea acestuia este prevăzută până în ianuarie 2029. Termenul nu este o promisiune de scoatere de pe lista gri. Programul național aflat în pregătire trebuie să transforme cerințele în măsuri coordonate și rezultate care să poată fi evaluate, iar decizia de încetare a monitorizării sporite aparține FATF.
