Agenția Uniunii Europene pentru Droguri avertizează că disponibilitatea cocainei pune presiune pe spitale, servicii de tratament și poliție

Agenția Uniunii Europene pentru Droguri avertizează că disponibilitatea ridicată a cocainei se vede tot mai clar în spitale, în serviciile de tratament și în activitatea autorităților care combat traficul. Raportul european privind drogurile 2026 descrie o piață care rămâne alimentată de producția ridicată din America de Sud, de traficul prin porturi și de rețele care își schimbă metodele pentru a evita detectarea.

Pe scurt

1. Aproximativ 4,3 milioane de adulți între 15 și 64 de ani din Uniunea Europeană au consumat cocaină în ultimul an.

2. Reziduurile de cocaină în apele uzate au crescut în 48 dintre cele 85 de orașe cu date comparabile pentru 2024 și 2025.

3. Cocaina a fost menționată în 26% dintre prezentările acute de toxicitate la spitalele santinelă Euro-DEN Plus în 2024.

4. Datele disponibile din 20 de țări indică implicarea cocainei în 27% dintre decesele induse de droguri în 2024.

5. În 2024, cantitatea de cocaină interceptată în Uniunea Europeană a scăzut la 330 de tone, dar numărul capturilor a crescut la 97.000.

Cocaina rămâne al doilea cel mai consumat drog ilicit din Europa după cannabis. Raportul estimează că 4,3 milioane de adulți între 15 și 64 de ani au consumat cocaină în ultimul an, iar în rândul tinerilor adulți între 15 și 34 de ani cifra ajunge la 2,5 milioane, echivalentul a 2,5% din această grupă de vârstă.

Agenția Uniunii Europene pentru Droguri descrie o piață cu disponibilitate ridicată, dar cu diferențe mari între țări și orașe. Analiza apelor uzate confirmă răspândirea consumului în mai multe zone urbane: dintre cele 85 de orașe din statele membre, Norvegia și Türkiye cu date pentru 2024 și 2025, 48 au raportat creșteri ale reziduurilor de cocaină, 21 au rămas stabile, iar 16 au raportat scăderi.

Impactul asupra sănătății este vizibil în serviciile de urgență și în tratament. În 2024, cocaina a fost substanța cel mai frecvent raportată în prezentările acute de toxicitate la spitalele santinelă Euro-DEN Plus, fiind menționată în 26% dintre cazuri, iar vârsta mediană a persoanelor prezentate a fost de 33 de ani.

Datele privind mortalitatea indică o problemă majoră de sănătate publică. În cele 20 de țări europene care au furnizat date comparabile, cocaina a fost implicată în 1.133 de decese induse de droguri în 2024, reprezentând 27% din totalul acestor cazuri, față de 1.053 de cazuri și 26% în 2023.

Tratamentul pentru probleme legate de cocaină continuă să crească. În 2024, cocaina a fost al doilea cel mai frecvent drog ilicit raportat de persoanele care au intrat pentru prima dată în tratament specializat, cu aproximativ 37.000 de clienți, în creștere cu 39% față de 2018. În total, 74.000 de persoane intrate în tratament au indicat cocaina ca drog principal.

Crack-ul adaugă o presiune separată asupra serviciilor. Raportul arată că 11.400 de persoane au intrat în tratament pentru probleme legate de crack în 2024, față de 9.900 în 2023, iar 4.300 dintre acestea erau la primul tratament. Aproape un sfert dintre persoanele intrate în tratament pentru crack erau femei, ceea ce indică nevoia unor servicii adaptate și la diferențele de gen.

Agenția descrie crack-ul ca o problemă vizibilă și posibil în creștere în mai multe orașe europene, mai ales în rândul grupurilor marginalizate. Consumul este asociat cu persoane aflate în situații de lipsă de adăpost, deprivare socio-economică și policonsum, iar serviciile se confruntă cu urgențe repetate, episoade de consum intens și traiectorii de tratament fragmentate.

Riscurile cresc atunci când cocaina este injectată sau combinată cu alte substanțe. Raportul menționează utilizarea cocainei împreună cu opioizi, inclusiv heroină, în camerele de consum și în analizele de reziduuri din seringi, iar injectarea cocainei a fost implicată în focare locale de HIV în patru orașe europene în ultimul deceniu.

Tratamentul rămâne dificil, pentru că nu există încă o terapie farmacologică susținută de suficiente dovezi pentru dependența de cocaină. Agenția indică intervențiile psihosociale, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și managementul prin recompense, dar subliniază că persoanele marginalizate pot avea nevoie de servicii integrate pentru sănătate mintală, consum de opioizi sau alcool, locuire instabilă și probleme medicale.

Datele privind capturile arată schimbări în modul în care cocaina ajunge și circulă în Europa. În 2024, statele membre ale Uniunii Europene au raportat 97.000 de capturi de cocaină, față de 95.000 în 2023, în timp ce cantitatea totală interceptată a scăzut la 330 de tone, de la 419 tone.

Raportul nu prezintă scăderea cantității interceptate ca dovadă a reducerii pieței. Agenția o pune în contextul producției ridicate din America de Sud, al operațiunilor intensificate în marile porturi europene și al diversificării tacticilor folosite de traficanți.

Spania a raportat 124 de tone de cocaină capturate în 2024, Franța 53,5 tone, iar Belgia 44,6 tone. Cele trei țări au reprezentat împreună 67% din cantitatea totală capturată în Uniunea Europeană, iar Franța a raportat cea mai mare cantitate de cocaină capturată vreodată de autoritățile sale.

Traficanții folosesc în continuare containerele maritime și marile porturi, dar raportul descrie o diversificare a rutelor și metodelor. Sunt menționate porturi mai mici, transferuri pe mare, semi-submersibile, drone, transporturi cu ambarcațiuni rapide și metode complexe de ascundere fizică sau chimică.

Prelucrarea cocainei are loc și în interiorul Europei, nu doar în America de Sud. Raportul descrie destructurarea unor situri de procesare și extracție secundară, inclusiv instalații folosite pentru extragerea cocainei ascunse chimic în materiale precum plasticul, ceea ce face controalele vamale și cooperarea transfrontalieră mai dificile.

Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a spus la lansarea raportului că „cocaina este mai disponibilă astăzi decât oricând”. El a afirmat că traficul de droguri nu mai poate fi tratat ca o zonă izolată a criminalității, deoarece finanțează spălarea banilor, corupția, traficul de persoane, violența și alte forme de criminalitate organizată gravă.

Comisia Europeană afirmă că răspunsul european include Strategia Uniunii Europene privind drogurile, Planul de acțiune împotriva traficului de droguri, noile reguli privind precursorii și cooperarea prin Alianța europeană a porturilor. Brunner a spus că o mare parte a cocainei ajunge în Europa prin porturi, motiv pentru care Uniunea încearcă să întărească verificările și să limiteze infiltrarea porturilor de către criminalitatea organizată.