António Costa a declarat la summitul UE-Republica Moldova de la Bruxelles că blocajele politice din procesul de aderare au fost depășite, iar Republica Moldova intră într-o etapă în care progresul va depinde de ritmul reformelor și de deschiderea celorlalte clustere de negociere. Președintele Consiliului European a spus că extinderea către Republica Moldova este o prioritate pentru Uniunea Europeană și că țara merită să ajungă în UE cât mai curând posibil.
Pe scurt
-
António Costa a spus că Republica Moldova a depășit blocajele politice din procesul de aderare.
-
Mesajul a fost transmis la al doilea summit UE-Republica Moldova, organizat la Bruxelles.
-
Uniunea Europeană și Republica Moldova au deschis la 15 iunie 2026 primul cluster de negociere, cel al fundamentelor.
-
Costa a spus că următorul obiectiv este deschiderea tuturor celorlalte clustere.
-
Summitul a discutat și securitatea, energia, comerțul, digitalizarea, conectivitatea, apărarea și reziliența Republicii Moldova în fața presiunilor Rusiei.
Costa a deschis summitul printr-un mesaj de felicitare pentru Maia Sandu, guvernul de la Chișinău și cetățenii Republicii Moldova. El a legat întâlnirea de la Bruxelles de deschiderea formală, cu o săptămână înainte, a negocierilor pe primul cluster de aderare.
„Am început cu primul cluster, dar acum trebuie să lucrăm mai mult și mai repede pentru a deschide toate celelalte clustere”, a spus Costa. El a adăugat că, pentru Uniunea Europeană, extinderea către Republica Moldova este o prioritate.
Formularea cea mai importantă a venit la finalul declarației sale de deschidere. „Acum am depășit blocajele politice. Acum este doar muncă grea”, a spus președintele Consiliului European. Mesajul separă etapa politică, în care a fost nevoie de acordul statelor membre pentru avansarea negocierilor, de etapa următoare, în care Republica Moldova trebuie să livreze reforme concrete, iar UE trebuie să mențină ritmul procesului.
Pentru cititorul care nu urmărește dosarul extinderii, clusterele sunt blocuri mari de negociere care grupează capitolele tehnice ale aderării. Ele acoperă domenii precum statul de drept, economia, piața internă, transporturile, energia, agricultura, mediul, securitatea și relațiile externe. Deschiderea unui cluster nu înseamnă aderare automată, ci începutul unei evaluări detaliate și al alinierii la regulile UE.
Primul cluster deschis cu Republica Moldova este cel al fundamentelor. Acesta este esențial pentru întregul proces, deoarece include statul de drept, drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și funcționarea economiei de piață.
Aceste domenii contează direct pentru cetățeni. Ele privesc independența justiției, lupta împotriva corupției, eficiența administrației, protecția drepturilor, capacitatea statului de a combate criminalitatea organizată și stabilitatea instituțiilor democratice. Fără progrese credibile în aceste zone, negocierile de aderare nu pot avansa în mod solid.
Republica Moldova are statut de țară candidată din iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise formal în iunie 2024. Deschiderea clusterului privind fundamentele, la 15 iunie 2026, a marcat trecerea într-o etapă mai concretă a procesului, în care progresul va fi măsurat pe domenii și condiționat de reforme.
Summitul de la Bruxelles a avut rolul de a confirma sprijinul politic al Uniunii Europene pentru viitorul european al Republicii Moldova. Consiliul descrie întâlnirea drept o ocazie de a evidenția importanța strategică a Moldovei în UE și de a întări parteneriatul dintre cele două părți.
Contextul regional rămâne decisiv. UE afirmă că Republica Moldova a făcut progrese substanțiale și a demonstrat angajament pentru alinierea la acquis-ul european, în ciuda presiunilor externe fără precedent. Aceste presiuni sunt legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de atacurile hibride împotriva Moldovei și de încercările de interferență și manipulare informațională.
Summitul a acoperit și integrarea graduală a Republicii Moldova în piața internă a UE. Aceasta poate aduce beneficii înainte de aderarea propriu-zisă, prin apropierea regulilor, acces mai bun pentru companii, cooperare în domenii precum digitalizarea, transporturile, energia, cercetarea și pregătirea instituțiilor pentru calitatea de membru.
Uniunea Europeană sprijină acest proces și financiar. Prin Planul de creștere pentru Moldova, UE pune la dispoziția Chișinăului până la 1,9 miliarde de euro între 2025 și 2027, pentru reforme, creștere economică și apropierea de standardele europene.
Comerțul rămâne una dintre cele mai concrete legături dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând peste jumătate din comerțul total cu bunuri al țării în 2025, cu o valoare de peste 7 miliarde de euro.
Digitalizarea este un alt domeniu în care apropierea de UE este deja vizibilă pentru cetățeni. De la 1 ianuarie 2026, Republica Moldova face parte din zona europeană „roam like at home”, ceea ce permite cetățenilor moldoveni aflați în UE și cetățenilor UE aflați în Moldova să folosească apeluri, mesaje și date mobile fără costuri suplimentare de roaming.
Energia și securitatea au rămas teme centrale ale summitului. Liderii au analizat progresele Republicii Moldova în diversificarea aprovizionării, creșterea eficienței energetice și întărirea rezilienței. După invazia rusă în Ucraina, reducerea dependențelor energetice a devenit una dintre condițiile practice ale securității Moldovei.
Cooperarea în apărare este susținută prin Facilitatea europeană pentru pace. Între 2021 și 2025, UE a alocat Republicii Moldova 197 de milioane de euro pentru modernizarea forțelor armate. Summitul a inclus și discuții despre aprofundarea parteneriatului UE-Moldova pentru securitate și apărare.
UE sprijină și reziliența democratică a Republicii Moldova prin Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene și prin instrumentele sale împotriva amenințărilor hibride. Acestea vizează gestionarea crizelor, combaterea interferențelor străine, răspunsul la manipularea informațională și întărirea capacității instituțiilor de a rezista presiunilor externe.
Mesajul lui Costa schimbă accentul de la promisiunea politică la executarea concretă. Republica Moldova are sprijinul politic al UE pentru aderare, dar intră într-o etapă în care viteza va depinde de reforme, de capacitatea administrativă a Chișinăului și de menținerea consensului între statele membre pentru deschiderea următoarelor clustere.