Economiile Balcanilor de Vest au devenit mai integrate comercial cu Europa și au redus o parte din diferența de volum al exporturilor, dar această convergență nu este însoțită de o apropiere similară în complexitatea tehnologică a producției. Un studiu publicat de Joint Research Centre al Comisiei Europene arată că specializarea regiunii rămâne în mare parte concentrată în activități cu complexitate redusă și că decalajul tehnologic față de Europa s-a lărgit, în pofida unor îmbunătățiri ale performanței comerciale și de cercetare.
Pe scurt
-
JRC analizează date granulare de export din Balcanii de Vest pe parcursul ultimului deceniu prin metoda economic complexity.
-
Regiunea a redus diferența de volum al exporturilor față de Europa, mai ales în comparație cu statele europene din Balcani.
-
Nivelul mediu de sofisticare al specializării sectoriale rămâne însă semnificativ sub referința europeană.
-
Doar un număr limitat de nișe cu valoare adăugată mai mare încep să apară în structura productivă regională.
-
Clasamentele globale de complexitate indică o ușoară îmbunătățire relativă a Balcanilor de Vest, dar un decalaj tehnologic mai mare față de Europa.
Studiul pornește de la ideea că valoarea exporturilor nu spune singură cât de aproape este o economie de structura productivă a Uniunii Europene. Două țări pot exporta volume comparabile și pot avea totuși capacități tehnologice foarte diferite dacă una este specializată în produse și procese ușor de replicat, iar cealaltă în activități care cer competențe, cunoaștere, cercetare și lanțuri industriale mult mai sofisticate.
Pentru a surprinde această diferență, autorii folosesc cadrul economic complexity. Metoda încearcă să deducă din structura exporturilor ce combinație de cunoștințe și capacități productive există într-o economie. Produsele fabricate de puține țări cu structuri industriale diversificate sunt considerate, în general, mai complexe decât bunurile produse și exportate de numeroase economii cu niveluri diferite de dezvoltare.
Aplicată Balcanilor de Vest, analiza arată un progres vizibil în comerț. În ultimul deceniu, regiunea a reușit să reducă diferența de volum al exporturilor față de Europa, iar apropierea este deosebit de vizibilă atunci când comparația este făcută cu statele europene din Balcani. Acest rezultat indică o integrare mai profundă în fluxurile comerciale regionale și europene.
Problema apare atunci când autorii trec de la volum la conținutul exporturilor. Nivelul mediu de sofisticare al specializării sectoriale din Balcanii de Vest rămâne semnificativ sub reperul european, iar o mare parte a avantajului comparativ continuă să fie concentrată în activități cu complexitate redusă.
Această structură limitează ritmul convergenței deoarece economiile care produc bunuri mai sofisticate acumulează, de regulă, mai multe capacități care pot fi transferate spre alte sectoare complexe. O economie concentrată în activități simple poate crește prin investiții, productivitate și exporturi, dar trecerea către tehnologii avansate necesită competențe suplimentare pe care piața nu le generează automat.
Autorii identifică și excepții. În regiune apar anumite nișe cu valoare adăugată mai mare, ceea ce sugerează că transformarea structurală este posibilă. Studiul spune însă că numărul acestor activități rămâne limitat și nu modifică încă profilul general al specializării Balcanilor de Vest.
Rezultatele globale de economic complexity întăresc această imagine. Economiile din regiune și-au îmbunătățit modest poziția relativă, în principal prin indicatori legați de comerț și cercetare. În același timp, economiile europene de referință au continuat și ele să avanseze, astfel încât diferența tehnologică dintre cele două grupuri s-a mărit.
Această constatare schimbă modul în care poate fi evaluată convergența. Dacă progresul este măsurat numai prin exporturi, investiții sau creștere economică, imaginea poate sugera că regiunea se apropie rapid de UE. Dacă este măsurată capacitatea de a produce bunuri care presupun tehnologii, competențe și ecosisteme industriale mai sofisticate, ritmul de apropiere este mai lent.
Studiul leagă această problemă de politicile de Smart Specialisation. Economiile Balcanilor de Vest au adoptat treptat strategiile S3 ca instrument pentru identificarea domeniilor în care pot construi avantaje competitive bazate pe capacități locale. Aceste strategii urmăresc evitarea dispersării resurselor în prea multe domenii și concentrarea investițiilor publice și de cercetare în activități unde există o bază economică reală și posibilitatea de a urca spre o valoare adăugată mai mare.
Autorii completează analiza cantitativă cu interviuri realizate cu persoane implicate în proiectarea și implementarea strategiilor de specializare inteligentă în regiune. Această parte calitativă este importantă deoarece datele de export pot indica unde există capacități productive, dar nu pot explica singure de ce anumite sectoare nu reușesc să treacă spre activități mai complexe.
Printre constrângerile structurale se află capacitatea instituțională, baza de cercetare, legăturile dintre universități și industrie, competențele disponibile și posibilitatea companiilor locale de a participa în segmente mai sofisticate ale lanțurilor de valoare. Aceste elemente influențează dacă investițiile externe produc doar capacitate de producție sau și transfer de tehnologie și competențe.
Această distincție este relevantă pentru modelul de integrare economică a regiunii. Balcanii de Vest pot atrage fabrici și investiții deoarece sunt apropiați geografic de UE, au costuri competitive și acces tot mai bun la piața europeană. Dacă activitățile transferate rămân însă concentrate în etape de producție cu valoare adăugată redusă, investiția poate crește exporturile fără să modifice suficient capacitatea tehnologică locală.
Un alt studiu JRC publicat în 2026 arată că apropierea instituțională de UE și statutul de țară candidată au efecte pozitive asupra investițiilor străine directe. Analiza respectivă estimează că obținerea statutului de candidat este asociată cu o creștere de aproximativ 25–35% a investițiilor provenite din statele UE comparativ cu sursele din afara Uniunii.
Cele două rezultate pot fi citite împreună, dar măsoară lucruri diferite. Mai multe investiții și exporturi oferă resurse și conexiuni necesare convergenței, însă nu garantează automat trecerea către segmente tehnologice mai sofisticate. Calitatea investițiilor, capacitatea firmelor locale de a intra în lanțurile furnizorilor și legăturile cu cercetarea devin la fel de importante ca volumul capitalului atras.
JRC identifică Smart Specialisation drept unul dintre instrumentele prin care această transformare poate fi orientată. Ideea nu este ca fiecare economie să încerce să reproducă sectoarele tehnologice ale statelor membre mai dezvoltate, ci să identifice activități aflate suficient de aproape de capacitățile existente pentru ca trecerea spre ele să fie realistă.
Economic complexity oferă aici o hartă a diversificării posibile. Dacă o economie deține deja o parte din competențele necesare pentru anumite produse mai sofisticate, costul trecerii poate fi mai mic decât într-un domeniu complet nou. Politica industrială și de inovare poate folosi aceste proximități pentru a prioritiza domeniile unde investițiile au cele mai mari șanse să producă transformare structurală.
Acest tip de analiză este relevant și pentru procesul de aderare. Integrarea Balcanilor de Vest în piața unică europeană poate crea oportunități comerciale, dar convergența economică pe termen lung presupune și reducerea diferențelor de productivitate, inovare și structură industrială.
Studiul nu afirmă că regiunea nu converge. Dimpotrivă, găsește îmbunătățiri reale în comerț, cercetare și unele domenii de specializare. Concluzia este că progresul este neuniform: integrarea comercială se produce mai repede decât transformarea tehnologică.
Aceasta este principala avertizare a raportului. O strategie bazată numai pe atragerea investițiilor și creșterea exporturilor riscă să consolideze specializări existente fără să creeze suficiente activități noi cu valoare adăugată mare. Pentru convergență, contează nu numai cât exportă Balcanii de Vest către Europa, ci și ce ajung să poată produce.